Cursa pentru succesiunea lui Jean-Claude Juncker în fruntea Comisiei Europene s-a lansat deja în culise. Dar cele 28 de țări membre ale UE sunt încă departe de a fi de acord asupra regulilor jocului, scrie ziarul belgian Le Vif, preluat de Rador. Printre numele vehiculate se numara Michel Barnier, Margrethe Vestager si Pierre Moscovici.

Printre posibilii candidați pentru a-l înlocui pe luxemburghez în toamna lui 2019, numele francezului Michel Barnier, actualmente negociator șef pentru Brexit în numele Uniunii, revine cu insistență.

Candidatura sa a fost deja evocată în 2014, dar familia politică a PPE (dreapta, majoritară în Parlamentul European) i l-a preferat pe actualul președinte al Comisiei.

Dl Juncker a fost deja desemnat drept "Spitzenkandidat" al PPE, după numele german care s-a impus pentru această procedură, dorindu-se ca partidele europene să desemneze “candidații cap de listă” la alegerile europene. Ideea procedeului, inaugurat în 2014, este că președinția Comisiei trebuie să revină candidatului partidului ajuns în frunte.

Parlamentul European, căruia îi revine sarcina alegerii președintelui Comisiei prin vot, ține cu orice preț ca metodă să fie din nou folosită. El vede în asta asigurarea unei transparențe crescute și a unei intăriri a legitimității sale politice ca și a legitimității Comisiei.

’Frustrare’

Dar tratatele europene au încredințat statelor membre puterea de a numi, cu majoritate calificată, candidatul la președinția Comisiei, chiar dacă textele le cer într-un mod vag s-o facă “ținând cont de alegerile din Parlament”.

Și mai mulți lideri ai țărilor europene, cu francezul Emmanuel Macron în frunte, se opun metodei "Spitzenkandidaten", așa cum ar trebui s-o reamintească la summitul de la Bruxelles, pe 23 februarie. ”În 2014, a existat o frustrare în mai multe capitale europene din cauza faptului că procedura care a dus la numirea lui Juncker n-a fost destul de transparentă”, comentează o sursă europeană.

După părerea unor detractori, acest sistem a dus la o politizare a Comisiei, considerată dăunătoare. Alții se tem de o creștere a partidelor eurosceptice care ar putea duce la alegerea unui candidat provenit din rândurile lor.

În fața acestor reticențe, eurodeputații au intenția să ridice tonul în ședința de plen de săptămâna viitoare de la Strasbourg (în estul Franței).

“Parlamentul European va respinge orice candidat la președinția Comisiei care nu va fi fost desemnat ca “Spitzenkandidat” înaintea alegerilor din Parlamentul European”, a avertizat germanul Manfred Weber, șeful grupului PPE în Parlamentul European.

Și “dacă guvernele statelor membre încearcă să revină asupra acestui principiu”, a adăugat el referindu-se la președintele Macron, “ele trebuie să explice de ce, în ciuda marilor lor discursuri despre necesitatea unei schimbări democratice în Europa, în realitate ele nu sunt gata să renunțe la opacitate și secret”.

’Ușile închise’

Influentul șef de cabinet german al lui Jean-Claude Juncker, Martin Selmayr, a făcut și el apel la repetarea, în 2019, a procedurii din 2014.

“Un Spitzenkandidat victorios care a făcut campanie în toată Europa pentru o majoritate de mandate va avea o mai mare legitimitate ca președinte al Comisiei Europene decât o persoană aleasă în spatele ușilor închise”, a arătat recent dl Selmayr pe rețeaua de socializare Twitter.

Așteptând să se aleagă formula, deocamdată nu există candidați oficial declarați.

Michel Barnier, fost comisar și de mai multe ori ministru în Franța, nu a spus niciodată că va candida din nou pentru post, dar oficialii actuali l-au pus din nou în lumina reflectoarelor.

“A făcut treabă bună”, estimează un înalt oficial european, apreciind că “felul în care s-a comportat în legătură cu Brexit a sporit încrederea în Comisie”, de care ține funcția sa. “Este absolut conștient de capitalul politic pe care l-a generat”, adaugă o altă sursă europeană.

Numele comisarului pentru concurență, liberala daneză Margrethe Vestager, este de asemenea pomenit adesea printre potențialii candidați după izbucnirile sale contra giganților americani ai internetului.

“Candidatura la președinția Comisiei m-ar putea interesa”, a spus deja socialistul francez Pierre Moscovici, în prezent comisar pentru afaceri economice.