Mai putin de jumatate dintre statele UE sunt "pe deplin democratice", conform indicelui pe 2017 privind starea democratiei la nivel mondial realizat de departamentul de analiza al The Economist. Tarile sunt notate pe o scara de la 1 la 10, o nota de opt si mai mare desemnand o "democratie deplina", 6-8 o "democratie defectuoasa", 4-6 "regim hibrid" si sub patru "regim autoritar", potrivit Rador care citeaza Euronews.
Fiecare tara e incadrata la unul dintre cele patru tipuri de regim, in functie de scorul obtinut la urmatoarele categorii: proces electoral si pluralism, libertati civice, functionarea guvernului, participarea politica, respectiv cultura politica.
Cum s-a clasat UE in raport?
Raportul a clasat 11 state UE drept "democratii depline", restul figurand la "democratii defectuoase". Toate tarile scandinave au intrat in categoria "democratiilor depline", cu Suedia ocupand locul trei in clasamentul general. Primele doua locuri au revenit unor tari din Zona Economica Europeana - Norvegia ocupa primul loc pentru al doilea an consecutiv, iar Islanda se afla pe locul al doilea. Restul tarilor din aceasta categorie sunt state din Europa de Vest. Malta si Spania sunt singurele tari din Europa de Sud care au intrat la aceeasi categorie.
Cele mai multe state UE prezente in categoria "democratiilor defectuoase" sunt din Europa de Est. Romania a inregistrat cel mai slab scor din intreaga UE, fiind pe locul 64 in clasamentul general. Tarile balcanice, precum si restul statelor din Europa de Sud - Italia, Cipru, Grecia si Portugalia -, sunt prezente in aceeasi categorie.
Europa de Est are o traditie a punctajelor slabe in Indicele Democratiei. Acest fapt se datoreaza in primul rand "culturii politice deficitare, tranzitiei haotice la democratie, dificultatii de a proteja legislatia si coruptiei" regiunii, conform raportului. Nici una dintre tarile UE nu a fost catalogata drept "regim hibrid" sau "regim autoritar".
Clasamentul UE in functie de regimul politic
Democratii depline: Suedia, Danemarca, Irlanda, Finlanda, Olanda, Luxembourg, Germania, Regatul Unit, Austria, Malta, Spania.
Democratii defectuoase: Italia, Portugalia, Franta, Estonia, Belgia, Cehia, Cipru, Slovenia, Lituania, Grecia, Letonia, Slovacia, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Croatia, Romania.
[Enumerarea se face in ordinea descrescatoare a punctajelor obtinute - n.trad.]
Trei state UE - Malta, Spania si Franta - au inregistrat in 2017 cel mai drastic declin al scorului obtinut.
Modul in care guvernul spaniol a abordat tentativa Cataloniei de proclamare a independentei a supus tara riscului de a deveni o "democratie defectuoasa", afirma raportul. Spania se afla la coada categoriei "democratiilor depline", ocupand in clasamentul global locul 19.
Scorul Maltei s-a prabusit in urma asasinarii neelucidate din octombrie 2017 a jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia, care pusese la indoiala statul de drept din tara, in vreme ce Franta a fost supusa in 2017 unei mai mari polarizari sociale si politice, afirma raportul.
Ce se spune despre continentul european?
14 dintre cele 19 "democratii depline" sunt state europene, dupa cum europene sunt si primele trei democratii din lume.
In categoria democratiilor defectuoase, 18 din totalul de 57 de tari sunt europene. Singurul stat european non-UE incadrat aici este Serbia.
In afara UE, sapte din 39 de "regimuri hibride" sunt europene: Albania, Moldova, Georgia, Ucraina, Muntenegru, Macedonia si Bosnia si Hertegovina.
In Europa nu exista "regimuri autoritare".
Larry Diamond, cercetator de frunte in domeniul democratiei, a declarat ca in 2017 a avut loc o "recesiune a democratiei". Acest regres este mai evident in cazul unora dintre cele mai vechi democratii din Europa de Vest - care, comparativ cu anul 2006, au avut un regres aproape la fel de grav ca acela al Europei de Est.
Indicele pe 2017 comparativ cu cel pe 2016
89 de tari au inregistrat un declin al scorului total, comparativ cu 2016.
Alte 76 din totalul de 167 de state si teritorii analizate pot fi considerate democratii, 19 dintre acele 76 de tari fiind catalogate "democratii depline", numar identic cu cel din 2016.
Raportul concluzioneaza ca in 2017 s-a inregistrat "cea mai proasta evolutie de dupa 2010-2011, cand s-au facut simtite consecintele crizei financiare globale din 2008".
Larry Diamond, cercetator de frunte in domeniul democratiei, a declarat ca in 2017 a avut loc o "recesiune a democratiei". Aceasta tendinta de stagnare si/sau de regres, conform raportului, s-a reflectat in indice inca de la lansarea lui, in 2006.
16
6
