Dupa numararea tuturor voturilor, Niinisto castigase 62,7% din buletine, in vreme ce principalul sau adversar, Pekka Haavisto, din partea Verzilor, obtinuse 12,4% din sufragii, potrivit Rador.
Haavisto, care s-a clasat pe locul al doilea si la alegerile din 2012, si-a recunoscut infrangerea cu mult inaintea finalizarii numararii voturilor, declarand pentru postul national de radio ca, "cu un asemenea rezultat, Niinisto este noul presedinte al republicii".
Niciunul dintre ceilalti sase candidati nu a obtinut mai mult de 7 procente. Niinisto, in varsta de 69 de ani, fost ministru de finante si presedinte al Parlamentului, a fost extrem de popular ca presedinte de la preluarea functiei, in 2012. El avea nevoie de majoritate ca sa evite un al doilea tur si sa fie reales categoric. El a candidat ca independent, nemaiasociindu-se cu Partidul Coalitiei Nationale, un partid conservator al carui presedinte fusese cu mai multa vreme in urma.
Impreuna cu guvernul, presedintele Finlandei stabileste strategia tarii in materie de politica externa si de securitate. In calitate de sef al statului, presedintele este important ca strateg al politicii externe, in special in privinta problemelor din afara Uniunii Europene. Presedintele este totodata si comandantul suprem al fortelor armate, avand si drept de veto in privinta legislatiei.
Pentru cei mai multi dintre finlandezi, principala sarcina a presedintelui este aceea de a asigura relatii prietenesti atat cu Rusia vecina, cu care imparte o frontiera de 1.340 km, cat si cu Occidentul, si in special cu Statele Unite. Judecand dupa marea sa popularitate, se pare ca Niinisto a asigurat bine acest echilibru.
Finlanda a aderat la UE in 1995, dar nu este membra a NATO. Sondaje recente estimau ca Niinisto va obtine intre 58% si 63% din voturi, in vreme ce Haavisto, din partea Verzilor, ar obtine in jur de 14 procente.
