Progresul spre o democratie deplina si angajamentul fata de statul de drept in Balcanii de Vest fie stagneaza, fie inregistreaza regres, in timp ce influenta Marii Britanii in regiune este in declin, arata o comisie a Camerei Lorzilor.

Influenta Rusiei si a extremismului islamic se extinde, capturarea de catre stat a unor institutii civile este in crestere, iar sprijinul pentru aderarea la UE este in scadere, spune comisia pentru relatii internationale. Unii lideri nationali indica retragerea din UE a Marii Britanii drept un semn ca valorile europene nu mai au relevanta, se mai arata in raport, potrivit The Guardian, citat de Rador.

De cand Marea Britanie a votat retragerea din UE, pledoaria pe care Londra a sustinut-o atata timp in favoarea aderarii tarilor balcanice la UE pare nu doar paradoxala, ci chiar de neconceput pentru multi, mai spune raportul. Decizia cu privire la Brexit priveaza Balcanii de principalii lor sustinatori la Bruxelles.

Pairii spun ca Marea Britanie trebuie sa se asigure ca summitul Balcanilor de Vest programat pentru anul acesta la Londra va trasa un angajament politic si de securitate pe termen lung pentru regiune alaturi de UE. Raportul indeamna Marea Britanie sa actioneze ca un avocat pentru state balcanice precum Macedonia pentru a li se permite sa adere la NATO.

Summitul balcanic este vazut drept una dintre sansele-cheie ale Ministerului de Externe de a arata ca dupa Brexit Marea Britanie va ramane angajata la nivel global. Ministrul britanic de externe Sir Alan Duncan a spus ca spera ca summitul ar putea duce la o relaxare a regimului de vize pentru Marea Britanie.

Comisia, care ii cuprinde pe unii dintre cei mai importanti experti in politica externa din Camera Lorzilor, spune ca riscul scaderii puterii locomotivei britanice vine intr-un moment in care lideri politici din Balcani fac "apeluri retrograde, periculoase si destabilizatoare" in favoarea retrasarii granitelor nationale si a secesiunii. Acesti politicieni urmaresc obiective neindeplinite ale razboaielor civile din anii 1990.

Se arata ca puterea soft a Rusiei s-a extins, in parte prin instalarea unui numar mare de corespondenti ai grupului media rusesc Sputnik in regiune care acum servesc mijloace de informare in masa din curentul principal. "Principala agentie ca sursa de stiri, in special in Serbia, dar si Republica Srpska si Muntenegru, este Sputnik", se arata in raport.

Chiar daca influenta rusa poate fi exagerata si Serviciul Mondial al BBC se intoarce in regiune, efectul Moscova a facut "sa incetineasca progresul catre buna guvernare si afirmarea regiunii drept pe deplin democratica", constata comisia.

Influenta rusa a coincis cu o crestere a "capturarii de catre stat a societatii civile", in special a presei. Ministerul britanic de Externe a avertizat cu privire "la regresul tot mai mare a libertatii de expresie in unele tari din regiune. Acest lucru include interferente politice in activitatea posturilor publice, lipsa unei finantari publice transparente a presei si intimidarea jurnalistilor".

Moscova a fost capabila sa umple un gol creat in parte de declaratii nefericite precum cea facuta de presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care a spus ca aderarea la UE a Balcanilor este in afara agendei "pana la o data indepartata in viitor".

Sondajele arata ca mult mai multi sarbi ar prefera sa se alieze cu Rusia (67,2% pentru si 18,8% impotriva) decat sa adere la Uniunea Europeana (50,9% pentru fata de 38,8% impotriva).

Comisia mai arata ca scaderea sustinerii fata de UE nu este in interesul Marii Britanii "pentru ca a fi membru UE este calea cea mai sustenabila pentru ca tarile Balcanilor de Vest sa obtina securitate, stabilitate si prosperitate. Marea Britanie post-Brexit trebuie sa continue sa sprijine cu toata taria ambitiile de aderare ale tarilor din Balcanii de Vest".