In fata amenintarii art.7, Ungaria a devenit aliatul principal al Poloniei. Acolo s-a dus Morawiecki in prima sa vizita. Scopul a fost atins, cu toate ca la conferinta de presa a ambilor lideri, atunci, cand premierul ungar a spus ca va recurge la veto pentru a bloca sanctiunile Uniunii impotriva Poloniei din cauza incalcarii principiilor ordinii de drept, nu s-a spus niciun cuvant,. n mod cat se poate de vizibil, Mateusz Morawiecki nu a vrut sa apara in rol de petent si aceasta fata de o tara mai mica de patru ori, potrivit Rzeczpospolita, citat de Rador.
"Premierii au inregistrat pozitia cunoscuta in aceasta problema. Ungaria nu este de acord cu nicio masura de confruntare fata de Polonia" - a spus pentru Rzeczpospolita ministrul pentru probleme europene, Konrad Szymanski. "Dar consultarile au fost destinate in primul rand colaborarii Uniunii in negocierile bugetare, viitorului pietei comune, migratiei si securitatii", a subliniat.
La sfarsitul lui decembrie, imediat dupa ce Comisia Europeana a prezentat Consiliului UE propunerea de demarare a art. 7, Viktor Orban a avertizat ca "nu merita nici macar sa inceapa aceasta procedura contra Poloniei, deoarece nu are nicio sansa sa poata fi realizata. In calea ei va sta Ungaria, care constituie o piedica de netrecut". Pana acum, niciun alt lider nu s-a ridicat clar in apararea Poloniei.
Morawiecki a plecat deci in prima calatorie externa dupa preluarea sefiei guvernului, pentru a sublinia cat de mult apreciaza aceasta declaratie a ungurului. Dar si pentru a obtine confirmarea ca nu-si va schimba opinia.
"Cand vorbeste de Polonia si in special despre actualul guvern polonez, Orban merge intotdeauna foarte departe cu promisiunile. La Bruxelles insa, ministrii sai se comporta deja mult mai pragmatic si voteaza de obicei ca celelalte guverne crestine, care fac parte ca si Fidesz din Partidul Popular European, si nu cum ar dori Polonia"- spune pentru "Rz" Tamas Boros, directorul institutului independent de analiza Policy Solutions din Budapesta.
Subliniaza insa ca in problema art. 7 Orban se va tine de cuvant, fiindca stie ca, daca tradeaza Polonia, atunci Ungaria va fi urmatoarea care va fi pedepsita. Veto-ul ungar va fi suficient numai in asa-zisa a doua etapa a procedurii de la art. 7, in care tara condamnata poate fi lipsita de dreptul de vot in Consiliul UE. Atunci, decizia cere sprijinul unanim al tarilor UE (in afara de tara cuprinsa in sanctiuni). Mai inainte, in prima etapa a procedurii, cele 4/5 din voturi (adica cu sprijinul a 22 de tari ale Uniunii) Polonia poate fi considerata drept tara care "ncalca permanent principiile statului de drept".
In acest caz poate evita stigmatizarea simbolica numai daca pe langa Ungaria va mai fi sprijinita de alte cinci tari. Iar acest lucru nu este deloc sigur. Adica, daca Morawiecki nu va strange un numar suficient de aliati, Orban isi va pune oare capul la bataie pentru Polonia?
Nu a facut acest lucru la realegerea lui Donald Tusk in fruntea Consiliului European, cand s-a constatat ca decizia aceasta este pecetluita. "Daca Germania si Franta vor exercita o presiune foarte puternica asupra lui Orban, el va calcula daca este rentabil sa apere Polonia. Cu aceasta ocazie, el poate obtine multe, de ex. acordul pentru construirea de catre rusi a centralei electrice nucleare de la Paks, care nu este conforma cu legislatia europeana" - spune pentru "Rz" Wojciech Przybylski, seful institutului Visegrad Insight. In opinia sa, deocamdata premierii celorlalte tari din Grupul de la Visegrad, cehul Andrej Babis si slovacul Robert Fico, nu ard de nerabdare sa sprijine Polonia, caci vor sa ramana in curentul principal al integrarii. Nu vrea acest lucru nici noul cancelar al Austriei, Sebastian Kurz, caci nu ar face decat sa confirme temerile Bruxelles-ului ca guvernul sau cu participarea extremei drepte este in conflict cu democratia.
"Cu o intuitie politica exceptionala, Tusk a prevazut aceasta evolutie a evenimentelor. Cand era inca premier l-a aparat pe Orban, cand acesta s-a aflat sub cel mai mare atac al Uniunii din cauza reformei sistemului de justitie, a pietei mediilor si a legii electorale. A prevazut cat se poate de clar ca intr-o zi si Polonia se poate gasi in aceeasi situatie", subliniaza Przybylski.
Cu putin mai bine de o jumatate de an inainte de alegerile parlamentare din Ungaria, Orban savureaza evident rolul de singur aparator al tarii care este de patru ori mai mare decat economia ungara. Avandu-l alaturi pe Morawiecki, a subliniat de mai multe ori cat de avantajoasa este pentru Budapesta alianta cu un stat atat de "eroic" ca Polonia. In opinia sa, numai o astfel de alianta asigura ca Europa Centrala sa devina o regiune credibila si autonoma intre Rusia si Germania.
Orban a prezentat insa si o viziune destul de radicala a viitoarei politici de migratie a Uniunii, care, in opinia sa, trebuie in acest an sa fie deasupra conceptiei de relocare obligatorie a imigrantilor, caci altfel civilizatia ungara si Europa crestina vor disparea. Premierul ungar a mers pana a afirma ca succesul extremei drepte in Austria este o "victorie a democratiei", deoarece Viena va duce acum o politica a migratiei asemanatoare cu a Budapestei.
Morawiecki a incercat delicat sa estompeze aceasta viziune, convingand cat de mult ii ajuta Polonia pe refugiati la fata locului, intre altele in Siria. Dar in actualul aranjament politic, seful guvernului polonez nu are alta iesire, decat sa semneze sub viziunea ungara.
Un alt punct de disputa intre Polonia si Ungaria este pozitia fata de Rusia.
Dupa ocuparea Crimeii, Polonia impreuna cu tarile baltice au presat cel mai puternic pentru introducerea sanctiunilor impotriva Kremlinului. De mai multi ani, relatiile diplomatice intre Varsovia si Moscova sunt foarte reci.
Orban a profitat din plin de aceasta situatie, pentru a prelua rolul de principal partener al rusilor in Europa Centrala. Acesta este motivul pentru care s-a intalnit de cateva ori cu Vladimir Putin. Ambele tari se deosebesc si prin politica energetica. In timp ce Polonia de cativa ani limiteaza sistematic dependenta de furnizarile de gaze din Rusia, Orban a incheiat un nou acord cu Gazprom, stabilind o dependenta aproape totala de furnizarea materiei prime ruse. In parte, aceasta situatie se datoreaza strategiei gresite de fortare a proiectului esuat South Stream, care urmarea sa faca din Ungaria o tara importanta a tranzitului gazului.
Ambele tari pot sa inceapa insa o colaborare apropiata in cateva alte domenii, cum ar fi construirea autostrazii de la Klajpeda pana la Constanta si Salonik (Via Carpatica) si apararea fondurilor structurale in bugetul Uniunii dupa anul 2020. Daca Orban nu va obtine si aici o oferta mai atractiva de la altcineva din Uniune, potrivit Rzeczpospolita, citat de Rador.
6
6
