Unii aleg calea cea mai usoara pe Lacul Skadar, varand electrozi în apa ca sa electrocuteze crapii si tiparii la 110 volti, cati produce un tranformator legat la un acumulator auto. Cand pestii paralizati apar la suprafata apei, îi aduna si îi arunca în barca.
Altii întind navoade pe care le fixeaza cu pari de fundul namolos. Stau marturie randurile de pari care marginesc malurile frontierei sudice a Muntenegrului cu Albania.
Însa pentru unul dintre braconierii muntenegreni care opereaza pe cel mai mare lac din Balcani, vechile metode sunt cele mai bune. Pe vremuri se lucra la lumina facliei, astazi se foloseste lanterna.
Într-o ambarcatiune cu fundul plat, la adapostul întunericului, el lumineaza cu lanterna apa putin adanca în care crapii se odihnesc printre alge. Cand vede un peste, arunca dupa el cu tridentul. Rareori rateaza, asa ca poate sa prinda mai mult de 100 de bucati într-o noapte.
„Daca nu as putea sa omor un peste-doi acolo, ar trebui sa omor pe cineva”, a spus, zambind, masivul braconier, într-un interviu acordat Balkan Investigative Reporting Nework, BIRN.
Barbatul de 45 de ani, care a refuzat sa fie numit în acest articol, are trei copii si a explicat ca familia sa pescuieste cu tridentul de mai multe generatii în regiunea Zeta, de la sud de Podgorica, unde se afla Lacul Skadar.
Pescuitul cu harponul sau tridentul este strict interzis pe acest lac. La fel si pescuitul cu electricitate, aruncatoare de sageti subacvatice sau dinamita. Iar pescuitul prin orice mijloace, inclusiv undite si navoade, este ilegal în timpul sezonului de reproducere, între mijlocul lunii martie si jumatatea lunii mai.
Nu ca interdictia i-ar deranja vreun pic pe braconieri.
Oamenii care locuiesc în zona parcului national din partea muntenegreana a lacului spun în gluma ca noaptea locul devine un veritabil Las Vegas datorita luminilor de la lanterne.
Chiar daca braconierii risca amenzi de pana la 20.000 de euro si trei ani de închisoare, putini ajung vreodata în fata justitiei.
Braconierul din Zeta a spus ca padurarii l-au prins de cateva ori si i-au dat drumul.
„În cea mai mare parte sunt oameni din zona asta”, a spus el. „Cateodata, unii dintre ei mi se alatura”.
Activistii de mediu atrag atentia asupra unui dezastru ecologic ce ameninta unul dintre putinele ecosisteme naturale de apa dulce ramase în Europa, unde braconierii pescuiesc în fiecare an, cu electricitate, cu harponul, cu undita sau cu navodul, pesti în valoare neta de milioane de euro, aproape fara nicio teama.
O mare parte din marfa e vanduta în apropiere, în pietele din Podgorica si din orasul albanez Shkoder, situat la malul lacului, unde crapul de Skadar este considerat o delicatete.
„Cei mai multi au impresia ca Lacul Skadar este un urias bancomat din care, fara sa introduca un cod PIN, pot sa fure cat peste vor ei”, a spus Danilo Mrdak, ihtiolog si profesor de biologie la Universitatea din Muntenegru cu sediul în Podgorica.
Daca pescarii din zona considera ca au dreptul din nascare sa exploateze lacul, ecologistii spun ca cea mai mare amenintare pentru pesti este este modul tot mai organizat în care se face braconaj si coruptia care permite ca acest fenomen sa înfloreasca.
Activistii de mediu spun ca într-o regiune cunoscuta ca o importanta ruta de contrabanda în timpul destramarii violente a Iugoslaviei din anii 1990, infractorii care stapanesc bine tehnologia au ajuns la concluzia ca pescuitul ilegal este mai profitabil decat traficul cu arme sau narcotice. De asemenea, aduce mai putine riscuri.
„Este mai dificil sa prinzi un braconier pe Lacul Skadar decat sa arestezi un traficant de droguri”, spune Drazen Ivanovic, gardianul sef însarcinat cu aplicarea legii în partea muntenegreana a lacului, care are statutul de parc national protejat.
„Prin tehnologie, toata lumea este conectata, iar informatia se raspandeste pe cuprinsul lacului cu viteza luminii. Acest lucru a luat forma crimei organizate. Din pacate, noi nu putem sa avem impact cu adevarat pentru ca avem resurse limitate, ne lipsesc echipamentul si oamenii”.
Continuare pe Sinopsis.info.ro. Articol de Ivan Cadjenovic, realizat în cadrul Balkan Fellowship for Journalistic Excellence, cu sprijinul Fundației ERSTE și al Fundațiilor pentru o Societate Deschisă, în colaborare cu Balkan Investigative Reporting Network.
