Un judecator cere arestarea fostului presedinte al Argentinei Cristina Fernandez de Kirchner, pe care o acuza de tradare, cerand Senatului sa permita arestarea si judecarea ei pentru acuzatia ca ar fi ascuns implicarea Iranului intr-un atac cu bomba care a avut loc in 1994 la un centru evreiesc din Buenos Aires, scrie Guardian, citat de news.ro.

Cristina KirchnerFoto: Facebook

Judecatorul Claudio Bonadio a acuzat-o joi pe Fernandez ca a incercat sa negocieze un acord secret cu Iranul pentru a obtine concesii comerciale in schimbul musamalizarii rolului jucat de Teheran in atacul produs la Centrul evreiesc AMIA si soldat cu 85 de morti si cu sute de raniti.

Bonandio le-a cerut parlamentarilor sa-i ridice imunitatea lui Fernandez, obtinuta saptamana trecuta, odata cu preluarea mandatului de senator - si a dispus arestarea catorva apropiati ai fostului presedinte.

Fostul secretar pe probleme juridice al lui Fernandez, Carlos Zanini, activistul civic Luis D'Elia, acuzati ca au fost intermediari intre fostul presedinte si Iran, si clericul musulman Jorge Alejandro Khalil au fost arestati joi dimineata. Fostul ministru de Externe Hector Timerman, care are probleme de sanatate, se afla in arest la domiciliu.

Intr-o conferinta de presa, Fernandez a respins acuzatiile, afirmand: "Nu exista infractiune, nu exista cazul. Bonadio stie asta. Guvernul stie asta. Presedintele Macri stie acest lucru".

Guvernul argentininan nu a facut niciun comentariu oficial pe aceasta tema, insa presa citeaza surse guvernamentale care spun ca presedintele Macri nu va face presiuni pentru un vot in vederea ridicarii imunitatii fostului presedinte.

Mandatul de arestare este emis in baza unei investigatii din 2015, coordonata de procurorul Alberto Nisman, care a murit in conditii misterioase la cateva zile dupa ce a prezentat in instanta acuzatiile impotriva lui Fernandez.

Procurorul Nisman, cel care a coordonat ancheta in acest caz, a fost gasit in 18 ianuarie 2015, zacand intr-o balta de sange, pe podeaua baii din locuinta sa, la scurt timp dupa ce i-a acuzat pe Fernandez si Timerman "ca sunt autori si complici ai unei musamalizari si ai obstructionarii justitiei in cazul iranienilor acuzati pentru atacul terorist de la AMIA"

Acuzatiile lui Nisman erau bazate pe inregistrari ale convorbirilor telefonice ale apropiatilor lui Fernandez, care negociau un acord de tipul "petrol contra cereale", daca Argentina renunta la mandatele internationale de arestare emise pe numele unor inalti oficiali iranieni, acuzati ca au organizat atacul.

Informatiile initiale ale politiei si autopsia nu au gasit vreo dovada ca in momentul mortij procurorului ar fi fost prezenta si alta persoana, concluzia politiei federale fiind ca acesta s-a impuscat. Luna trecuta, insa, au fost descoperite dovezi ca acesta a fost asasinat.

Fernandez a respins in repetate randuri acuzatiile si a numit acest caz o vendetta.

De altfel, ea risca inchisoarea in multe alte cazuri in care este acuzata de coruptie, insa beneficiaza de imunitate parlamentara, pentru ridicarea acesteia fiind necesar votul favorabil a doua treimi dintre senatori.