Cel care a devenit vineri noul presedinte din Zimbabwe nu pare a fi eroul de care are nevoie tara sa. Emmerson Mnangagwa are 75 de ani si, timp de decenii, a fost mana dreapta a lui Robert Mugabe, scrieGuardian.

HotNews.roFoto: Hotnews

UPDATE 11.51 Mnangagwa a depus juramantul de investitura pe un stadion din Harare si a devenit noul presedinte al tarii.

Este este cunoscut drept “crocodilul”, o porecla capatata in timpul razboiului rhodesian de eliberare ce s-a lipit de el si in continuare din cauza vicleniei sa necrutatoare.

Nascut in estul tarii, el a petrecut 10 ani in inchisoare in timpul conflictului, timp in care a studiat si a obtinut diferite grade de invatamant pana la licenta in drept. Dupa ce a fost eliberat, el s-a intors in mijlocul luptelor.

Dupa declararea independentei, Mnangagwa a fost un om de baza al partidului Zanu-PF, pe care il conduce acum si unul dintre cei mai apropiati adjuncti ai lui Mugabe. Inainte sa ajunga vicepresedinte, el a fost sef al agentiei de spionaj, sef al securitatii si trezorier al bogatului sau partid.

El a iesit din gratiile presedintelui si a fost exclus impreuna cu sustinatorii sai din asa-numita factiune “lacoste” cand ambitiile sale prezidentiale au devenit un obstacol in cale sotiei lui Mugabe, Grace, care dorea sa-i succeada sotului ei.

“Mnangagwa nu este tocmai o figura noua. El este cu Mugabe din 1976. A fost principalul executant al lui Mugabe timp de 40 de ani. Acesta este un adevar care nu poate deveni brusc irelevant”, afirma istoricul Stuart Doran.

Probabil cel mai controversat episod din trecutul lui Mnangagwa este rolul sau in masacrele etnice din anii ’80, ce au avut loc in domnia lui Mugabe ca parte a unei cumplite lupte pentru putere dupa obtinerea independentei.

Mii de civili au fost ucisi de armata, mai ales din minoritatile ndebeles si matabelelalnd. Mnangagwa este seful serviciilor de informatii atunci si a fost acuzat de armata ca este vinovat de crimele comise.

El are legaturi vechi cu China, unde s-a antrenat ca luptator de gherila in anii ’60.

Si-a trimis fiul sa studieze la o universitate chinezeasca si a vizitat Beijingul cu foarte putina vreme inainte de lovitura de stat, ceea ce a dus la speculatii ca s-a dus acolo pentru a obtine “binecuvantarea” oficialilor chinezi.