"Vrei ca Catalonia sa fie un stat independent sub forma unei republici?". Aceasta va fi intrebarea la referendumul care va avea loc duminica, in ciuda opozitiei feroce a Guvernului de la Madrid si a justitiei spaniole, care spun ca aceasta consultare incalca Constitutia.
In joc se afla unitatea statului spaniol, dar si supravietuirea politica a primului ministru, Mariano Rajoy, care a sporit presiunea asupra regiunii prin arestari si confiscarea materialelor de campanie.
Catalonia are propria sa istorie, cultura si limba. In prezent, are 7,5 milioane de locuitori si contribuie cu aproape o cincime din PIB-ul al Spaniei, echivalentul economiei Portugaliei. De la Jocurile Olimpice de la Barcelona din 1992, regiunea a devenit centrul industriei turistice spaniole, cu peste opt milioane de vizitatori anul trecut.
Impulsul unei autonomii politice impotriva Madridului a aparut la inceputul secolului al XX-lea, cand Spania avea razboi in Africa. Guvernul central ii trimitea pe catalani la razboi, in timp ce aristocratii se bucurau de o viata linistita in capitala spaniola. De atunci a inceput miscarea regionalista. Acesta a fost unul dintre motivele care a declansat razboiul civil si apoi dictatura generalului Francisco Franco, care a oprimat poporul prin eliminarea libertatilor civile si prin suprimarea utilizarii limbii catalane.
Dupa moartea lui Franco, in 1975, Spania a adoptat o constitutie care a creat un stat descentralizat, aproape de a fi federal. Dependenta guvernelor centrale de partidele politice din Catalonia pentru a putea guverna a dat puterii mai mari, insa nu a fost niciodata suficienta.
Odata cu venirea la putere a social-democratului Jose Luis Rodriguez Zapatero s-a negociat un statut catalan care sa ii satisfaca pe cetatenii sai. In schimb, Partidul Popular, in prezent la putere, a facut apel la Curtea Constitutionala in 2010, ceea ce a dat nastere tensiunilor actuale.
Rajoy intotdeauna a tacut si a lasat ca justitia sa rezolve problemele in loc sa foloseasca dialogul politic, in timp ce Barcelona a insistat sa organizeze un referendum, cu urmatorul argument: "Vrem sa ne exercitam dreptul nostru atat de democratic precum cel de a vota si decide".
Argumentele celor care sustin independenta se bazeaza pe faptul ca Catalonia aduce mai mult Spaniei din punct de vedere economic decat Spania acorda Cataloniei, cum sustin prin sloganul "Spania ne fura!".
Catalanii sunt chemati sa voteze intr-o consultare declarata ilegala de catre justitie, dar care implineste promisiunea unei coalitii de partide separatiste care a venit la putere in 2015, cu 48 % de voturi.
Chiar daca Madridul a avertizat ca va folosi toate mijloacele la dispozitie impotriva legii referendumului, aprobata de lesgilatori catalani in septembrie, guvernul regional afirma ca este gata sa proclame in 48 de ore Republica Catalana ca o declaratie unilaterala de independenta. In acest caz, executivul national ar putea prelua complet controlul administrativ al Cataloniei.
In ciuda unor miscari de independenta, catalanii nu au sustinut cu adevarat secesiunea, dar conflictele dintre guvernele centrale si regionale, precum si manipularea presei au intarit relatiile dintre spanioli si catalani.
in iunie 2012, un total de 51,1% au declarat ca doresc independenta, potrivit Centrului d'Estudis d'Opinio.
Cataluña a organizat deja un referendum in noiembrie 2014, care a fost declarat ilegal de Curtea Constitutionala. La acel moment, 2,2 milioane de 5,4 milioane de alegatori eligibili au participat si aproximativ 80% au fost in favoarea independentei. Cu toate acestea, Madridul a luat decizia de a trimite in fata instantelor politicienii catalani care au elaborat acest referendum. De exemplu, fostul presedinte al Cataloniei, Artur Mas, a fost amendat in martie si a fost interzis sa detina o functie politica in timp de doi ani.
Acum cinci ani, Spania se afla in mijlocul unei crize financiare profunde, iar politicienii din Madrid si Barcelona se luptau mai mult pentru bani. Acum, totul s-a schimbat deorece este vorba de independenta.
Insa, cea mai mare provocare este pe strada. Din 2012, sustinatorii independentei au organizat demonstratii pasnice in Barcelona, dar tensiunile sunt in crestere. Guvernul a trimis mii de politisti in Catalonia, care au fost alentati de cetateni cu steaguri spaniole, un gest care se vede doar cand Spania castiga o competitie sportiva.
Intre timp, sondajele interne de la Partido Popular evidenteaza ca aceasta situatia il ajuta pentru a castiga mai multe voturi in fata unei eventual alegeri legislative.
Chiar nu stim daca sunt disponibile buletine de vot. Pana in prezent, peste 100 de mai mult de 1.000 de urne au fost asaltate de cetateni care vor sa se organizeze referendumul.
Politistii au confiscat aproape zece milioane de buletine de vot, ceea ce a determinat guvernul catalan sa le ceara alegatorilor sa le tipareasca la domiciliu si sa le puna la urne, chiar daca nimeni nu stie unde vor fi acestea.
Povestea este suprarealista. Guvernul spaniol crede ca ele exista, dar trebuie sa se afle in afara Spaniei, deoarece altfel le-ar fi gasit. In plus, nu exista nici un recensamant care sa indice numele cetatenilor care au drept de vot si unde ar trebui sa voteze. Fara indoiala, aceasta este o provocare pentru o tara intreaga.
4
5
