61,5 milioane de germani sunt asteptati duminica la urne pentru a alege membrii noului Parlament, al caror numar minim a fost fixat la 598, scrie AFP. Sectiile de votare s-au deschis deja si urmeaza sa se inchida la ora locala 18:00 (19:00 - ora Romaniei), dupa care vor fi anuntate primele exit-poll-uri. Germania este o democratie parlamentara unde cancelarul este ales de deputatii din Bundestag, camera inferioara a Parlamentului, provenita din alegeri. Angela Merkel (63 de ani) aflata de 12 ani la putere, este marea favorita pentru a obtine cel de-al patrulea mandat de cancelar.
Potrivit celor mai recente sondaje, Uniunea Crestin-Democrata a lui Merkel ar urma sa obtina un scor de 34-36%, in timp ce social-democratii SPD (Martin Schulz) sunt cotati cu 21-22%. O eventuala victorie a CDU in alegeri ar putea fi insa umbrita de un scor istoric al AfD - Alternativa pentru Germania, formatiunea nationalista anti-islam, cotata in sondaje pe locul al treilea, cu 11-13% din voturi. AfD este considerat de multi un partid de extrema dreapta, chiar urmas al nazismului.
Alegerile parlamentare din Germania se desfasoara dupa un sistem complex, care combina scrutinul uninominal direct intr-un tur si principiul proportional. Germania este o democratie parlamentara unde cancelarul este ales de deputatii din Bundestag, camera inferioara a Parlamentului, provenita din alegeri.
- Cum se voteaza
Fiecare dintre cei 61,5 milioane de alegatori dispune de doua voturi pentru alegerea deputatilor, al caror numar minim este fixat la 598. Numarul exact al acestora nu va fi insa cunoscut decat la incheierea scrutinului.
Jumatate dintre fotolii (299) sunt atribuite printr-un scrutin uninominal direct la nivel de circumscriptii. Candidatul plasat primul, chiar daca nu are 50% din voturi, este ales. Ceea ce favorizeaza, in mod traditional, marile partide, in conditiile in care formatiunile mici nu au decat foarte putini deputati alesi direct.
Dar alegatorii dispun de un al doilea vot, pe care il atribuie unei liste de partid in fiecare stat regional. Aici intervine sistemul proportional, introdus sub influenta aliatilor dupa Razboi pentru a evita revenirea la putere a totalitarismului, cu un prag minim de 5% din voturi pentru a intra in Bundestag.
- Fotolii suplimentare
Alegatorii pot vota de doua ori pentru acelasi partid sau nu. Germanii opteaza adeseori pentru a doua varianta deoarece sunt obisnuiti sa fie condusi de coalitii, din cauza sistemului proportional, si incearca sa influenteze compozitia lor.
Al doilea vot are multa importanta: scorul obtinut de fiecare partid in fiecare stat regional va determina in mare parte numarul de alesi trimisi in final in Bundestag, printr-un sistem de calcul complicat.
Daca un partid obtine spre exemplu intr-o regiune sau pe plan national 30% din voturi pe sistemul proportional va avea dreptul la 30% din toate fotoliile de parlamentar.
- Tot mai multi deputati
In acest stadiu, apar doua situatii: daca numarul de deputati alesi direct in scrutin majoritar reprezinta un total inferior acestui prag de 30%, se completeaza cu alesi de pe listele regionale. Daca, in schimb, este superior scorului proportional (ceea ce se intampla adeseori pentru cele doua mari partide, conservatorii si social-democratii), aceste fotolii directe suplimentare raman in vigoare si majoreaza deci mecanic numarul total de deputati din Bundestag.
In astfel de cazuri, Curtea Constitutionala germana a impus o reechilibrare sub forma unei atribuiri de fotolii suplimentare si partidelor mici, pentru a prezerva dimensiunea proportionala a scrutinului.
In acest fel numarul total de deputati a crescut din vot in vot in ultima perioada: acum sunt deja 630 de deputati in Bundestag si unele proiectii indica ca ar putea ajunge la 700. Tentativele de plafonare a acestui numar au esuat.
12
5
