Premierul Ungariei, Viktor Orban, va cere finantare din partea blocului comunitar pentru a acoperi jumatate din cheltuielile implicate de masurile de securitate de la granitele tarii, care implica inclusiv garduri de sarma ghimpata si care s-au dovedit eficiente in a potoli criza migratorie din Europa Centrala, relateaza News.ro, citand Reuters.

Politica migratorie a generat diviziuni adanci in ultimii doi ani intre statele membre, dupa ce sute de mii de migranti au ajuns in valuri in Europa, in special din zonele de conflict din Africa si Orientul Mijlociu.

In acest sens, seful de cabinet al premierului maghiar a explicat ca Orban ii va scrie presedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, si ii va cere acesruia sa contribuie cu aproximativ 400 de milioane de euro la apararea granitelor Ungariei.

Janos Lazar a explicat ca Ungaria, care a desfasurat forte politienesti, trupe militare si a ridicat garduri de sarma ghimpata la granita cu Serbia si Croatia, ii apara pe "toti cetatenii Europeni de valul de migranti ilegali" si a subliniat ca este momentul ca UE sa ajute autoritatile maghiare asa cum a facut in cazul Italiei, Greciei si Bulgariei.

"Nu pot fi aplicate standarde duble", a declarat Lazar.

Aceasta solicitare vine cu doar cateva zile inainte de o decizie cruciala a Curtii Europene de Justitie cu privire la procedura legala lansata de Ungaria si Slovacia pentru a bloca relocarea prin cotele obligatorii de migranti impuse de Bruxelles.

Exista o sansa ridicata ca magistratii sa declare inadmisibila procedura legala lansata de Budapesta si Bratislava, dupa ce avocatul general de la CJUE, Yves Bot, a respins argumentele procedurale prezentate de autoritatile maghiare si slovace, care au argumentat ca respectivele cote obligatorii sunt ilegale la nivelul UE.

Ungaria si Slovacia vor ca magistratii europeni sa anuleze schema de relocare a migrantilor, care impune fiecarui stat membru sa gazduiasca un numar de migranti pentru a usura presiunea migratorie din Grecia si Italia.

In iunie, reprezentantii Comisiei Europene au lansat o procedura legala impotriva Poloniei, Ungariei si Cehiei, dupa ce cele trei tari au refuzat sa primeasca solicitantii de azil distribuiti prin schema de relocare de la nivelul UE.

Premierul Orban s-a dovedit unul dintre cei mai antiimigrationisti lideri europeni. De asemenea, retorica sa antiimigrationista s-a dovedit pe placul alegatorilor conservatori si formatiunea sa conduce detasat in sondaje inainte de alegerile parlamentare programate in aprilie 2018 la Budapesta.

In 2015, sute de mii de migranti care fugeau din calea razboiului si a saraciei au trecut prin Ungaria in drumul lor din Orientul Mijlociu si Africa spre tarile vestice din Europa.

Insa, in prezent au ramas mai putin de 700 de migranti in tara vecina, dintre care 430 sunt tinuti inchisi in doua tabere puternic pazite din apropiere de granita cu Serbia.