​Mari corporatii americane, precum JP Morgan sau Apple, sprijina financiar organizatii non-profit care militeaza impotriva discursului urii, dar care ajung la polul opus, ajungand sa compileze in mod netransparent "liste" cu diverse entitati pe care le considera extremiste, noteaza intr-un editorial Wall Street Journal.

Publicatia da exemplul ONG-ului Southern Poverty Law Center (SPLC), care, intre altele, a primit o donatie de 1 milion de dolari de la Apple, conform unui anunt facut de CEO-ul companiei, Tim Cook, dar si una de 500.000 din partea JP Morgan Chase. Scopul acestor donatii este sa sprijine organizatia in depistarea, expunerea si combaterea gruparilor ce apeleaza la discursul urii.

  • Dar, potrivit WSJ, SPLC este autoarea unei "harti a urii" care include 917 astfel de grupari. SPLC decide singura cine intra si cine nu pe aceasta harta, dar criteriile raman vagi. WSJ califica ONG-ul drept o "grupare de extreema stanga", care, "daca nu ii plac punctele tale de vedere, te listeaza drept grupare a discursului urii". Drept argument, sursa citata mentioneaza faptul ca organizatii care se opun casatoriei intre homosexuali sau diverse centre de cercetare conservatoare, care argumenteaza impotriva imigratiei sau sprijina masuri dure impotriva terorismului, au fost incluse pe "harta" SPLC.

WSJ da exemple de incidente in care diverse persoane sau institutii au fost atacate pentru faptul ca au fost incluse pe astfel de "liste" sau "harti", aratand intre altele ca un sociolog calificat de SPLC drept "nationalist alb" a fost atacat in spatiu public, indiferent de faptul ca respectivul este casatorit cu o asiatica si are copii cu aceasta.

In opinia WSJ, astfel de donatii ale unor corporatii sunt "inspaimantatoare, deoarece legitimeaza un grup care exercita, deja, o influenta nepotrivita. Lista SPLC este citata in mod regulat de catre media si de catre democratii din Congres, indiferenti sau nepasatori in privinta falsurilor pe care le cuprinde. (...) Aceasta submineaza lupta impotriva adevaratelor grupuri ce promoveaza discursul urii. O comparatie intre avocatii pro-bono ai Aliantei pentru Apararea Libertatii si membrii mascati ai KKK face doar ca membrii Klanului sa para inofensivi. (...) Corporatiile au rolul lor in aplanarea diviziunilor ce se fac simtite astazi. Astfel de actiuni reprezinta opusul".