Proiectul privind votul mixt in Republica Moldova a trecut joi in Parlamentul de la Chisinau, chiar daca mii de cetateni au iesit in fata Parlamentului si au cerut sa nu se modifice sistemul electoral, scrie unimedia. Sistemul de vot avantajeaza partidul de guvernamant controlat de mogulul Vlad Plahotniuc si partidul pro-rus al presedintelui Igor Dodon si dezavantajeaza partidele mai mici. Comisia de la Venetia si UE au cerut Moldovei sa nu introduca acest sistem. Mai mult, Parlamentul European a votat pe 4 iulie un ajutor de 100 milioane de euro, esential pentru Moldova, dar l-a conditionat de respectarea recomandarilor Comisiei de la Venetia.

Deputatii partidelor de opozitie - PCRM, PLDM si PL - au parasit sala unde are loc sedinta Parlamentului, in timp ce cateva mii de moldoveni au protestat in fata sediului legislativului fata de proiect. In paralel, sustinatori ai partidului de guvernare au manifestat pentru modificarea sistemului de vot.

Maia Sandu, sefa partidului de opozitie PAS, a chemat oamenii la proteste fata de votul mixt: "Noi suntem in fata Parlamentului. Guvernarea a hotarat sa ingroape democratia cu muzica. Puteti sa vedeti ca si-au adus invitati. Parlamentul cumetrilor fac cumetrie azi. In aceasta cumetrie vor sa adopte sistemul mixt care sa le permita sa ramana la guvernare vesnic. Nu vrem sa permitem acestei guvernari sa ne fure in continuare, sa ne minta in continuare. Oamenii care vin acum in fata Parlamentului sunt oameni fortati, pentru ca altfel risca sa isi piarda locurile de munca. Veni sa spuneti "nu" sistemului mixt, spune Maria Sandu intr-un clip postat pe Facebook.

In acelasi timp, si sustinatorii votului mixt s-au adunat in fata Parlamentului din Moldova.

Ce inseamna sistemul de vot mixt in Moldova (Sursa: Radio Chisinau)

50 de deputați vor fi aleși pe liste de partid, la fel ca în prezent, iar ceilalți 51 – în circumscripții uninominale. Acestea vor fi create inclusiv pentru regiunea transnistreană, doar că locuitorii din stânga Nistrului vor putea vota în secții amplasate pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale. De asemenea, vor exista circumscripții uninominale pentru diaspora. O circumscripție uninominală va fi formată pentru un număr de 55-60 de mii de cetățeni cu drept de vot. Deocamdată nu se cunoaște câte circumscripții vor fi formate pentru Transnistria și pentru cetățenii moldoveni din afara țării.

Printre modificările față de prima lectură, autorii propun micșorarea pragului de acces în Parlament pentru blocurile electorale până la 8%. În prezent acesta este de 9% pentru blocurile formate din 2 partide și 11% pentru cele formate din mai multe partide.

Și numărul minim de semnături pentru înregistrarea candidaților în circumscripțiile uninominale este redus de la 600 la 500, iar femeile candidate vor colecta de două ori mai puține semnături. Totodată, partidele care vor promova femei vor fi stimulate financiar. A fost redus de patru ori și plafonul maxim de donații pentru concurenții electorali. Acesta va fi de până la 50 de salarii medii, adică aproximativ 270 de mii de lei pentru o persoană fizică și de două ori mai mult pentru persoanele juridice.

Cum a conditionat UE sprijinul financiar de 100 milioane de euro de renuntarea la proiectul votului mixt:

Asistența financiară de 100 de milioane de euro a fost convenită la începutul aestui an, dar a fost votata de europarlamentari in 4 iulie. 60 de milioane reprezintă împrumut, iar 40 de milioane ajutor nerambursabil. Dacă toate condițiile atașate programului vor fi îndeplinite, banii vor fi transferați Republicii Moldova în trei tranșe, in 2017 și 2018. Prima tranșă ar urma să fie acordată la sfârșitul acestui an și va reprezenta 20 de milioane de euro împrumut și 10 milioane ajutor nerambursabil.

Până la eliberarea primei tranșe a asistenței, Comisia Europeană va verifica dacă Republica Moldova a îndeplinit toate condițiile pentru acordarea acesteia.

Asistența macro-financiară (MFA) ar trebui să sprijine angajamentul Moldovei pentru un management corect al finanțelor publice, pentru lupta împotriva corupției și spălării banilor, pentru depolitizarea administrației publice, pentru o justiție independentă, pentru libertatea presei.

Parlamentul European, Comisia și Consiliul UE au emis o declarație comună, care subliniază faptul că respectarea mecanismelor democratice efective, inclusiv un sistem parlamentar bazat pe pluripartitism și statul de drept, precum și garantarea drepturilor omului sunt precondiții pentru primirea asistenței.

Aceste condiții vor trebui legate de plata fiecărei tranșe, iar Comisia va trebui să suspende temporar sau să anuleze orice plată dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite.