Aliante fara nuante cu regimurile arabe sunite, desemnarea Iranului drept figura "raului" incarnat si activism diplomatic inedit legat de conflictul israeliano-palestinian: in patru zile in Orientul Mijlociu, presedintele american Donald Trump a rupt radical cu strategia predecesorului sau Barack Obama, scrie AFP.

Donald Trump, decorat de Regele SalmanFoto: Captura CNN

Vizita imprevizibilului septuagenar in aceasta zona se anunta riscante: si totusi, Donald Trump a incheiat-o fara gafe sau pasi gresiti. Dar a marcat schimbarea completa a strategiei americane in regiune, cel putin la nivel de discurs.

"Este o adevarata ruptura. Obama paria pe o apropiere cu Iranul. Trump a ales tabara sunita si in primul rand Arabia Saudita", a rezumat Hasni Abidi, directorul Centrului de studii si cercetari asupra lumii arabe si mediteraneene din Geneva.

Primit cu mare fast la Riad, unde relatiile cu SUA treceau printr-o faza negativa in perioada administratiei Obama, Donald Trump nu a aratat jumatati de masura, "aliniindu-se cu trup si suflet la pozitiile saudite", spune si Azadeh Kian, profesor de stiinte politice in Paris.

Regasirea dintre cei doi aliati istorici a fost pecetluita prin acorduri extrem de importante: 380 miliarde de dolari, dintre care 110 miliarde doar pentru vanzari de armament.

Apoi, intr-un discurs sustinut in fata a 50 de lideri musulmani, printre care numerosi autocrati, Trump a facut apel la "izolarea Iranului", acuzat ca destabilizeaza regiunea.

"Trump a sters toata mostenirea lui Obama cu un gest de mana", rezuma cercetatorul Thierry Coville, de la IRIS (Institutul pentru relatii internationale si strategice).

"Putem intelege ca SUA doresc sa revina la un anumit echilibru in relatiile cu statele sunite si ca drepturile omului nu pot constitui alpha si mega unei politici externe. Dar sa-i spui presedintelui egiptean ca face o treaba 'fantastica', ca Arabia Saudita este un regat 'magnific' si sa uite ca in Iran oamenii fac efortul sa mearga sa voteze ...", a adaugat el.

Trump si-a sustinut discursul in momentul in care 41 de milioane de iranieni votau pentru alegerea pe patru ani a presedintelui moderat Hassan Rohani.

Virulenta presedintelui american ramane deocamdata cantonata la nivel de discurs.

"Trump nu poate merge prea departe in ruptura cu Teheranul. Si, pana in prezent, a dat dovada mai degraba de prudenta", subliniaza Abidi, reamintind ca Washingtonul continua sa aplice acordul international privind dosarul nuclear iranian, unul dintre trofeele diplomatice ale predecesorului sau.

Axa binelui

Presedintele american vrea sa foloseasca imaginea Iranului si lupta impotriva terorismului pentru a relansa o dinamica in regiune, in special in Orientul apropiat. Spre deosebire de Obama, care s-a dezangajat si a incredintat eternul dosar israeliano-palestinian secretarului sau de stat John Kerry, Trump isi manifesta dorinta de a se implica.

Strategia sa se orienteaza spre crearea unei "Axe a binelui" (in opozitie cu celebra axa a raului a lui George W. Bush de la inceputul anilor 2000), care sa regrupeze SUA, Israelul si statele arabe sunite, ale caror interese pot converge, spune analistul Aaron David Miller, un fost negociator american pentru Orientul Apropiat.

Intr-un articol publicat saptamana trecuta in Politico, Miller rezuma acordul visat de presedintele american: "Statele arabe sunite vor ajuta Washingtonul sa relanseze procesul de pace, in schimbul careia SUA vor adopta o politica mai dura fata de Iran".

In Israel, unde s-a intalnit cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, si la Betleem, in Cisiordania ocupata, unde a discutat cu presedintele palestinian Mahmoud Abbas, Trump a cerut celor doi vechi dusmani sa ia "decizii dificile" pentru pace" si s-a declarat "decis personal sa ajute".

Presedintele american nu a spus insa si cum. "Cel mai probabil, Trump va descoperi ca regiunea, ca si reforma sanatatii (in SUA), este mult mai complicata decat isi imagina", ironizeaza Miller.

Cu toate acestea, el a reusit sa "repuna pacea, care devenise in ultimii ani un cuvant murdar, in centrul dezbaterii publice si a discursului politic in Israel", arata marti cotidianul israelian de stanga Haaretz.