Propaganda gruparii Stat Islamic (SI) poate determina dezechilibratii sau bolnavii psihic sa treaca la actiuni violente in numele jihadului, deoarece in acest fel gasesc o justificare pentru actele lor, afirma experti in psihiatrie citati de AFP.

Jihadist din Statul IslamicFoto: Captura YouTube

Cazul asasinului politistului francez Xavier Jugele, ucis pe Champs-Elysees, in Paris, in 20 aprilie, sau cel al autorului crimelor de pe Promenada Englezilor in Nisa (sud) in 14 iulie, de exemplu, indica nevroza, boala psihica sau dorinta de moarte mai degraba decat adevaratul terorism islamist, arata acestia.

"Este ceea ce denumesc eu jihadismul metaforic", explica Farhad Khosrokhavar, director de studii la Scoala de inalte studii in stiinte sociale (EHESS). "Cineva care o viata de delincvent, care s-a saturat de viata, care are o obsesie. Poate fi impotriva politiei, cum a fost ucigasul de pe Champs Elysees".

"Voia in special sa atace politistii. Daca o facea fara sa se revendice de la Daesh (acronimul arab al SI), ar fi fost un fapt divers dramatic, dar un fapt divers. O hartie pe care scria Daesh in buzunarul lui i-a dat o vizibilitate pe care nu ar fi avut-o niciodata altfel", arata el.

In mai 2016, un german de 27 de ani a agresat patru persoane cu lovituri de cutin in apropiere de Munchen, ucigand una si strigand "Allah akbar!". Dupa interogatoriu, autoritatile nu au stabilit o motivatie jihadista si spune ca e vorba de un "dezechilibrat".

"Am spus de mai multe ori ca masacrul de la Nisa, spre exemplu, nu tine de jihadism, ca autorul sau avea probleme mentale enorme, dar nimeni nu te asculta. Sunt momente in care societatile sunt oarbe. Si fac jocul Daesh", continua el.

Pentru expertul in psihiatrie Daniel Zagury, "sunt numerosi cei care au un trecut delincvent, o personalitate prost structurata, antecedente in toxicomanie, un parcurs instabil sau haotic si o incultura religioasa, intr-o prima viata. Intr-o a doua viata, isi calmeaza problemele si ies din rataciri intrand intr-un sistem totalitar care anihileaza orice gandire autonoma dar care da un sens prezentului lor si mortii lor, in viitor".

"Cel mult, cautarea martiriului ofera in ultimul moment un alibi si o fatada pseudo-religioasa fugii lor spre moarte", a explicat Zagury, care a expertizat mai multi jihadisti in timpul proceselor. "Daesh a revarsat in lume modele de comportamente negative care pot ajunge la o gama foarte diversificata de personalitati fragile. Dar, in randul lor, bolanvii mentali cu adevarat iresponsabili sunt foarte minoritari".

Farhad Khosrokhavar evoca si cazul lui Andreas Lubitz, pilotul care a intrat cu avionul Germanwings intr-un munte in Alpii francezi, ucigand 149 de oameni. "Imaginati-va ce ar fi fost daca s-ar fi convertit la islam si se revendica din partea Daesh intr-un testament: vizibilitatea sa ar fi fost si mai mare", arata el.

Psihologul Patrick Amoyel, care analizeaza fenomenele de radicalizare, subliniaza ca SI a inteles avantajele pe care le-ar putea avea prin apelurile de trecere la actiune impotriva "necredinciosilor".

"Stiu ca, cu cat ocupa mai mult spatiul mediatic, cu atat vor avea un ecou mai mare fie in populatiile radicalizabile, fie in populatiile psihopatice", spune el. "Ei reprezinta anti-societatea, anti-occidentul: acest lucru poate canaliza o radicalizare sociala fara a trece neaparat printr-o radicalizare politica si religioasa".

"Sunt cei care stiu ce fac, care fac asta in deplina cunostinta de cauza, si acestia sunt adevaratii teroristi care comit acte rationale", dar "sunt si oameni au psiho-patologii de trecere la actiune: instructiunile Daesh ii pot determina sa treaca la actiune".