"Ne aflam in aceeasi barca, la fel ca Romania, dar ei au vaslasi": Lozan Panov, un inalt magistrat bulgar, este lucid, dar pesimist in ceea ce priveste capacitatea tarii sale de a lupta impotriva coruptiei, care afecteaza masiv cea mai saraca tara din UE, scrie AFP.

Un protestatar in BulgariaFoto: egyptorialist.com

In timp ce romanii manifestau masiv in februarie pentru a apara progresele luptei anticoruptie puse sub semnul intrebarii de guvern, Bulgaria vecina a privit aceasta miscare cu invidie. Dar strazile au ramas goale.

In programul principalelor partide care concureaza in alegerile legislative care au loc duminica, lupta impotriva coruptiei financiare se afla la loc de cinste, dar toate partidele au dezamagit pana acum asteptarile.

Bulgaria, ca si Romania, sunt supuse, de la aderarea la UE, unui mecanism de supraveghere foarte strict din partea Bruxellesului in privinta luptei anticoruptie. Daca progresele Bucurestiului sunt salutate in ultimul raport, in Sofia situatia este diferita.

"Lentoarea si birocratia justitiei bulgare si curajul magistratilor fac diferenta intre Bulgaria si Romania", a spus Panov.

Reforme fara continut

Atanas Ciobanov, unul dintre principalii actori ai site-ului de investigatii Bivol.bg, este mai sever si subliniaza "lipsa de vointa politica pentru a crea un parchet independent, ca in Romania", precum si rezistenta magistratilor "ostili oricarei schimbari".

Exemplu recent: sosirea in Sofia, la jumatatea lunii martie, a procurorului roman care simbolizeaza lupta anticoruptie, Laura Kovesi, a starnit o miscare de fronda din partea unei zone a inaltilor magistrati bulgari, noteaza AFP.

Un alt exemplu: cand Parlamentul a votat la sfarsitul lui 2015 o reforma in justitie ceruta de institutiile europene, "ea a fost golita in ultima clipa de tot ceea ce ar fi putut crea progres in independenta parchetului", arata Atanas Ciobanov.

Acest recul a antrenat demisia ministrului Justitiei de atunci, Hristo Ivanov. Acest avocat de 42 de ani a lansat cateva luni mai tarziu un nou partid care are ca obiectiv "recucerirea statului de la mafie".

Avand in vedere sfaramitarea care are loc pe zona de dreapta a politicii, "Da Bulgaria" ar putea avea probleme in atingerea pragului de 4% necesar pentru intrarea in Parlament, "dar traduce nemultumirea populara in fata oligarhiei", arata politologul Evgheni Daynov.

Aceasta oligarhie a "captat institutii publice esentiale" ale tarii, arata in 2016 Centrul pentru studierea democratiei (CSD) din Sofia.

Recul

"Privatizarea generalizata a guvernarii" afecteaza un numar tot mai mare de sectoare, arata acest raport: licitatiile publice, sistemul fiscal, presa, sistemul legislativ si controlul institutiilor.

Si mai grav, in conditiile in care o usoara imbunatatire era perceptibila pana in 2011, indicii de "rezistenta la coruptie s-au deterioar pentru a ajunge in 2015 la nivele comparabile cu 1999".

Un bulgar din cinci recunoaste ca a dat mita anului trecut, cel mai mare procent din ultimii 15 ani.

Vama, politia, sanatatea, educatia, magistratura: daca fenomenul coruptiei invenineaza viata cotidiana a bulgarilor, ea afecteaza puternic si climatul de afaceri, descurajand investitorii straini, spun expertii.

Intre 2007 si 2015, peste trei sferturi din valoarea contractelor semnate in Bulgaria au fost acordate pentru 10% din candidati, arata un alt think-tank bulgar, Institutul de economie a pietei.

Condamari ale unor parlamentari sau oameni de afaceri de prim plan sunt inexistente. Iar rarii ziaristi independenti care ancheteaza coruptia sunt tinta "presei aflate in serviciul intereselor politice si economice", arata CSD.

O umbra de speranta? In 2013, timp de mai multe saptamani, bulgarii au iesit in strada pentru a protesta impotriva saraciei si a coruptiei, rasturnand un prim guvern conservator condus de actualul premier Boiko Borisov, inainte de a face acelasi lucru cu succesorul sau sustinut de socialisti. "O constientizare si un sentiment de 'destul'" salutare, spune Atanas Ciobanov.