Anturajul lui Vladimir Putin a aplaudat rezultatul alegerilor din SUA, pana cand a vazut cu cine are de a face. Ultimul lucru la care guvernul rus se astepta era ca 2017 sa il puna fata in fata cu o revolutie, si anume schimbarea radicala de regim care are loc in SUA ca urmare a victoriei lui Donald Trump, aer revolutionar care a acaparat imaginatia populatiei si a starnit temerile elitei rusesti, scrie Foreigh Policy.
Analizele asupra deciziilor capricioase si diverse ale lui Trump tind sa se concentreze pe personalitatea sa "haotica, razbunatoare, simplista, narcisista, nesigura si ocazional deliranta, exceptie facand doar sustinatorii teoriilor conspirationiste care il trateaza ca pe un fel de candidat manciurian sau marioneta a Kremlinului", arata autorii articolului, Ivan Krastev si Stephen Holmes. Se trece insa cu vederea, potrivit sursei citate, "masura in care Trump se vede pe sine drept un insurgent revolutionar cu misiunea de a demantela <
Foregh Policy continua identificand tactici folosite de Trump "care isi au locul in manualul revolutionarului clasic". "Stilul sau de actiuni executive care socheaza este menit sa buimaceasca Congresul, sa ii prinda nepregatiti pe adversarii sai si sa isi instige baza sa electorala sa poarte un razboi cu ordinea actuala. Polarizarea actuala pe care o incurajeaza deliberat ii permite sa evite aliante oportuniste ale elitei republicane cu Partidul Democrat in apararea sistemului constitutional, asigurandu-se ca protestele raman, in mare masura neputincioase. In cuvintele de strategului-sef al Casei Albe, Stephen Bannon, Trump se pozitioneaza ca lider global al unei miscari anti-globale, care este anti-elite, anti-establishment, anti-liberala si nationalista. <
Factorii de decizie rusi, obsedati de teama "revolutiei colorate", ar putea intelege mai bine decat americanii sau europenii natura radicala a evenimentelor din SUA, scrie publicatia, comparand situatia conducerii ruse cu cea a Statului Major german din urma cu un secol, cand a decis sa permita trecerea liderilor Partidului Bolsevic, printre care se afla si Lenin, pe teritoriu german in drum spre Rusia, in speranta ca acestia vor demara o revolutie care sa starneasca un razboi intern.
Planul germanilor a functionat pana intr-un punct. Un an mai tarziu, in 1918, guvernul german a inceput sa simta ca virusul revolutiei pe care a incurajat-o in Rusia ar putea sa se raspandeasca pe popriul teritoriu.
Jurnalistii Foreigh Policy au discutat cu mai multi experti si factori de decizie rusi constatand ca acestia incep sa se confrunte cu temeri similare.
"Nu putem sti daca interventia Rusiei a contribuit decisiv la victoria lui Trump. Insa putem spune ca Kremlinul a vazut rezultatul alegerilor drept un dar divin. (...) Insa, desi au salutat infrangerea ei (candidatei democrate Hillary Clinton - n.red.), au fost complet nepregatiti pentru schimbarea de regime care a urmat la Washington. Acum ca Trump este la putere, elitele politice de la Moscova s-au oprit din aplaudat. Ele recunosc ca pozitia Rusiei a devenit brusc si chinutor de complexa", arata Foreign Policy.
Autorii considera ca, pentru autoritatile ruse, "revolutia lui Trump" lanseaza o perioada de turbulente si incertitudini, inclusiv probabilitatea unor razboaie comerciale autodistructive. "Inca traumatizata de dezintegrarea Uniunii Sovietice, conducerea actuala a Rusiei nu are nicio urma de apetit pentru instabilitate globala".
Totodata, spun autorii, odata cu sosirea lui Trump la Casa Alba, Vladimir Putin a pierdut "monopolul asupra imprevizibilitatii geopolitice. Abilitatea Kremlinului de a soca lumea luand initiativa si calcand in picioare regulile si obiceiurile internationale obisnuite, a permis Rusiei sa joace un rol international supradimensionat si sa loveasca peste categoria sa de greutate. Putin trebuie acum sa imparta capacitatea de a dezechilibra lumea cu noul presedinte american, cu mult mai multa putere decat a lui. Mai multi lideri se uita cu ingrijorare sa descopere ce va face Trump decat se ingrijoreaza de urmatorul pas a lui Putin. Intre timp, folosirea anti-americanismului drept carja ideologica a devenit o miscare mult mai dubioasa acum ca electoratul american si-a ales drept presedinte un om ironizat public ca fiind <
Foreign Policy considera insa ca principala frica a Kremlinului este o posibila eliminare a lui Trump de pe scena politica, inclusiv prin asasinarea lui. Cei rezponsabili de izgonirea lui, spun apropiati ai liderilor de la Kremlin, ar dezlantui, cu siguranta, la Washington, o campanie anti-rusa virulenta.
"In mod ciudat, prin urmare, Putin a devenit un ostatic al supravietuirii si succesului lui Trump. Acest lucru a restrictionat in mod serios optiunile geopolitice ale Rusiei. Kremlinul este perfect constient de faptul ca democratii doresc sa foloseasca Rusia pentru a discredita si, eventual, pentru a-l demite pe Trump, in timp ce elitele republicane doresc sa foloseasca Rusia pentru a-l dezumfla si disciplina pe Trump. Guvernul rus se teme nu numai caderea lui Trump, desigur, dar si posibilitatea ca el ar putea trece, oportunist, la o linie dura anti-Moscova, pentru a face pace cu liderii republicani din Congres", sustin autorii articolului.
Directiile abordate de Trump complica relatia Rusiei cu doi dintre marii sai aliati, China si Iran, in conditiile in care Moscova isi doreste o normalizarea a relatiei cu vestul, insa nu cu costul de a se alatura unei aliante anti-China conduse de Washington. Mai mult decat atat, retorica radicala anti-islam a lui Trump nu este o optiune pentru Rusia, tara in care traiesc in jur de 20 milioane de musulmani.
"Deosebit de periculos, din perspectiva Kremlinului, este faptul ca anumite cercuri nationaliste din Rusia se indragostesc de abordarea insurectionala a lui Trump. In ianuarie, pentru prima data de la revenirea lui Putin la Kremlin in 2012, Putin nu a mai fost cel mai frecvent citat nume din mass-media rusa; a fost Trump. Si desi cei mai multi admiratori rusi ai lui Trump, precum Alexander Dugin, ii sunt loiali personal lui Putin, ei viseaza, de asemenea, la epurarea elitelor globale care ocupa camerele alaturate presedintelui", scrie Foreign Policy.
Autorii spun ca, spre deosebire de majoritatea europenilor, cetatenii rusi obisnuiti sunt optimisti in privinta lui Trump, un motiv fiind ca s-au saturat de confruntarea dintre Rusia si Occident. "Mai interesant de atat, il compara pe Trump cu un Boris Yeltin timpuriu - impusiv, carismatic, increzator doar in familia sa, si gara sa arunce in aer parlamentul daca asta il ajuta sa isi cimenteze puterea. Problema pentru Kremlin este ca Yeltsin era un lider revolutionar, iar Putin a decis sa faca din 2017 un an pentru a deplange, nu pentru a sarbatori, revolutiile".
12
8
