Alegerile prezidentiale din Republica Molodva, de duminica aceasta, vor fi decisive pentru parcursul european al acestei tari, insa cu cateva zile inainte de scrutin pronosticurile sunt incerte. Maia Sandu, candidat pro-european, sustinut de oficiali de la Bucuresti si de la Bruxelles, are o sansa in fata liderului sondajelor, candidatul socialist Igor Dodon, insa ultimele miscari ale oligarhului Vladimir Plahotniuc, asimilat taberei pro-europene, sunt privite impartit.
Miercuri seara, la sediul de la Strasbourg al Parlamentului European, HotNews a strans o serie intreaga de analize din partea unor europarlamentari si experti.
Luate pe rand, principalele puncte ale situatiei de peste Prut, ar arata in felul urmator, in viziunea celor intervievati:
- Retragerea candidatului Partidului Democrat (PD), Marian Lupu, din cursa prezidentiala
Marian Lupu este presedintele oficial al Partidului Democrat, afiliat Partidului Socialistilor Europeni, din care face parte si PSD-ul din Romania.
PD-ul moldovenesc este de fapt controlat de omul de afaceri Vladimir Plahotniuc, vicepresedinte oficial al partidului.
Vladimir Socor, senior fellow la Fundatia Jamestown (Washington), considera ca Maia Sandu, candidata Partidului Actiune si Solidaritate, va beneficia de pe urma retragerii lui Lupu (la ordinul lui Plahotniuc), insa ea trebuie sa evite sprijinul direct al lui Plahotniuc, pentru a nu se "contamina" cu imaginea proasta a acestuia in randul unei bune parti a electoratului.
"Maia Sandu a si refuzat sprijinul lui Plahotniuc. Normal, domana Maia Sandu, ca si Andrei Nastase (alt candidat, lider al Platformei Civice Demniate si Adevar - n.r.) a combatut coruptia, al carei reprezenant este domnul Plahotniuc, este simbolul coruptiei in Republica Moldova. Sunt convins ca Maia Sandu nu ar fi dorit sa fie sustinuta de canalele TV ale domnului Plahotniuc", a spus Socor, care a participat la o dezbatere despre alegerile de duminica, organizata de delegatia Parlamentului European pentru Republica Moldova.
In schimb, europrlamentarul Monica Macovei crede ca, prin retragerea candidatului sau oficial, Plahotniuc incearca sa reduca fragmentarea voturilor astfel incat socialistul Igor Dodon, mai apropiat Moscovei, sa castige din primul tur.
"Plahotniuc a decis ca trebuie sa se retraga Lupu. Plahotniuc a spus ca vrea sa dea sansa unui candidat pro-european. Nu e prima oara cand Plahotniuc minte sau cand Lupu minte. A facut acest gest ca sa-l ajute pe Igor Dodon, un candidat pro-rus si care in aceste conditii e posibil sa castige din primul tur. Solutia este sa iasa cat mai multa lume la vot care sa o voteze pe Maia Sandu", a spus Macovei, fosta presedinta a Delegatiei PE la Chisinau, actuala eurodeputata a Grupului Conservatorilor si Reformistilor.
- Ce va face Maia Sandu daca va fi aleasa presedinta
Maia Sandu
Foto: Wikipedia
Viitorul presedinte al Republicii Moldova, ales direct de popor, nu va avea parghii constitutionale mai puternice decat presedintele actual ales de Parlament. Insa noul sef de stat se va bucura de incredere si de o autoritate morala si va influenta directa tarii.
Maia Sandu ar fi asfel un vector important de mentinere a tarii in parcursul european si de declansare a unei reforme generale.
"In cazul in care Maia Sandu castiga alegerile, nu va fi un mesia, un salvator. Dar are parghii morale si poate sa apeleze la sustinerea opiniei publice, poate sa propuna numiri-cheie, in posturi de judecator sau procuror, poate sa respinga numiri nepotrivite, ale unor personalitati corupte in posturi-cheie. Presedintele Republicii Moldova poarta raspunderea principala pentru securitatea statului, poate sa ceara documente secrete si sa faca publice dovezi de coruptie sau de sabotare a statului" - explica Vladimir Socor.
Maia Sandu este creditata in unele sondaje cu apoximativ 13% din voturi, insa scorul sau ar putea creste daca va contabiliza si optiunile pentru candidatii retrasi Andrei Nastase (8%) sau Marian Lupu (13%).
- Ce va face Igor Dodon, daca va deveni presedinte
Igor Dodon
Foto: Wikipedia
La Bucuresti si la Bruxelles, Igor Dodon, candidatul Partidului Socialistilor din Republica Molodva, de stanga, este vazut ca fiind pro-rus, un pericol la adresa parcursului european al tarii.
"Domnul Dodon, din punctul meu de vedere, avanseaza niste idei foarte periculoase, cum ar fi renuntarea la Acordul de asociere semnat de Republica Moldova cu Uniunea Europeana sau promovarea federalizarii Republicii Molodva. Asta este un concept foarte periculos inclusiv pentru Romania, pentru ca aceasta idee a federalizarii Republicii Moldova ar putea sa puna presiune pe Romania, din punctul de vedere al securitatii nationale" - a comentateuroparlamentarul PSD Andi Cristea, presedintele Delegatiei Parlamentului European in Republica Moldova.
In schimb, analistul Vladimir Socor crede ca Dodon nu va renunta la acordul cu UE, ci va dori rediscutarea acestuia impreuna cu Rusia, pentru a putea sa ramana intr-o zona gri, in care sa aplice vechiul principiu invocat de comunistul Vladimir Voronin, "vitelul cuminte suge de la doua vaci".
"Igor Dodon are si el posibilitati limitate, dar sunt alte limite. Dl. Dodon nu a spus ca va abroga Acordul de asociere cu UE, ci ca vrea sa-l rediscute in format triplu: Moldova, UE, Rusia. Am asistat la o asemenea rediscutare in 2013-2014 in Ucraina. Procesul acesta nu a avut niciun rezultat" - spune Socor.
Dodon este creditat de sondaje cu circa 40% din optiuni la prezientiale.
- Vladimir Plahotniuc - cine si-l asuma si ce raspundere poarta
Omul de afaceri Vladimir Plahotniuc este vazut de o parte dintre analisti si europrlamentari drept responsabil pentru atitudinile antieuropene din Republica Moldova si de ascensiunea curentului pro-rus reprezentat de Igor Dodon.
Expertul de la Washington Vladimir Socor descrie Moldova drept "un stat esuat", controlat in mare parte de Vladimir Plahotniuc prin parghii paralele cu institutiile oficiale.
"Domnul Plahotnic este simbolul coruptiei in Republica Molodva", sustine Socor.
"Republica Moldova este un stat esuat. In ultimii 3 ani, Republica Moldova a demonstrat ca nu este capabila sa-si protejeze interesele elementare. In Republica Molodva venea oricine si prada statul. Era atat de disfunctional, ca nici macar nu stim cine venea si prada statul.
Primului venit, din Rusia, i se ceda Aeroportul International Chisinau, de catre un prim-ministru cu orientare pro-europeana, Iurie Leanca. Jaful miliardului, spalarea a 20 de miliarde de dolari de origine ruseasca. Nu mai vorbim de situatia din Transnistria. Si aici vedem un paradox: dl. Plahotniuc isi intarea pozitia personala, dar statul slabea" - descrie Socor Moldova controlata de Plahotniuc.
Vladimir Plahotniuc a fost insa tolerat atat de Uniunea Europeana, cat si de Statele Unite, fiind considerat de aceste doua entitati un comprois necesar, ca vector de mentinere a parcursului european al Republicii Molodva.
"Perceptia populatiei este ca in Republica Moldova coruptia s-a inrautatit in ultimii ani si ca sub guvernarea pro-europeana a crescut comparativ cu perioada de gvernare comunista" - a spus, la randul sau, Nicu Popescu, analist al Institutului Uniunii Europene pentru Studii de Securitate de la Paris.
"Statele Unite si Uniunea Europeana au fost destul de active la Chisinau, dar nu au facut ceea ce ar fi trebuit sa faca. Oficialitatile europene care se ocupau de Republica Moldova erau preocupate ca cele 28 de guverne si 28 de parlamente din UE plus Prlamentul European sa ratifice acordul de asociere Moldova - UE. De aceea, oficialitatile europene au insistat asupra prim-ministrului de atunci, Vlad Filat, sa mentina cu orice pret alianta cu Plahotniuc, zisa de integrare europeana, sa tolereze tacit acapararea puterii de catre domnul Plahotniuc" - adauga, la randul sau, Vladimir Socor.
Expertul de la Washington crede, insa, ca, in cadrul UE, liderii social-democrati de la Bucuresti, Victor Ponta si Liviu Dragna, au avut o influenta negativa in leadershipul lui Plahotniuc.
"L-au ghidat, eu cred ca l-au ghidat in rau si dl. Ponta, mai ales, l-a ghidat in rau pe dl. Plahotniuc. Cine stie ce complicitati exista intre ei! Cand dl. Ponta venea la Chisinau, se ducea direct la dl. Plahotniuc si erau mari prieteni. Si dl. Iurie Leanca, pe vremea aceea facand parte din familia partidelor europene crestin-democrate, l-a sustinut pe Victor Ponta impotrva dl. Iohannis in campania prezidentaiala din Romania, evident la porunca dl. Plahotniuc. E un punct foarte negativ pentru domnii Ponta si Dragnea ca il sprijina pe dl. Plahotniuc. De altfel, domnul Lupu e prieten cu domnul Serghei Stanisev (liderul Partisului Socialistilor Europeni - n.r.)", a explicat Socor.
In schimb, europarlamentarul PSD Andi Cristea nuanteaza imaginea lui Plahotniuc, colegul sau de familie politica europeana.
"Domnul Plahotniuc este un om foarte puternic, este un lider informal si controleaza multe lucruri din cele care se intampla in Republica Moldova si aceasta putere pe care domnia sa o are poate fi folosita pentru chestiuni pozitive sau pentru chestiuni mai putin pozitive. Atata vreme cat domnia sa este un promotor si sprijina aceste actiuni care apropie Republica Moldova de Uniunea Europeana, este de salutat", a comentat Cristea, presedintele Delegatiei Parlamentului European pentru Republica Moldova.
Si europarlamentarul PSD Victor Bostinaru i-a luat apararea lui Plahotniuc si l-a criticat pe Vlad Filat, fost premier al Republicii Moldova, din partea Partidului Liberal Democrat, afiliat la Partidul Popular European, adversarii PSD-istilor in Europa.
Vlad Plahotniuc
Foto: parlament.md
"Se individualizeaza pana la cote greu de inteles inclusiv mitul super-oligarhului care in patru ani a reusit sa controleze de o maniera invizibila si discreta un stat intreg inclusiv in perioada cand era guvernul Filat inainte. Acesta e un lucru tehnic greu de inteles cum s-a intamplat. Nu ne spuneti nimic despre faptul ca Guvernul Filat, care fusese dus la cele mai inalte cote de sprijin de grupul PPE din Parlamentul European, initial cu justificare, a esuat, producand un guvern care a paralizat tara doi ani, de o maniera neintalnita" - le-a spus Bostinaru analistilor Vladimir Socor si Nicu Popescu, cei care il criticau pe Plahotniuc la dezbaterea de la Strasbour, orgainizata de Delegatia Parlamentului European pentru Republica Moldova.
- Unire cu Romania sau aderare la Uniunea Europeana?
Atat analistii consultati la Strasbourg, cat si europarlamentarii chestionati s-au exprimat pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europana, ca solutie realista pentru stabilitatea si bunastarea tarii, in detrimentul variantei unirii cu Romania.
"Aderarea Moldovei la UE e mai fezabila decat unirea cu Romania. In Moldova, daca exista un consesns politic si tara vrea sa devina candidata si lucreaza cat lucreaza si muntenegrenii acum, Molodva va fi integrata in UE. E o tara mica, si alte tari candidate si au conflicte la fel de serioase (ca cel din Transnistria - n.r.), cum este Serbia. Ciprul, membru al UE, are o mare problema cu o parte a unui teritoriu pe care nu-l controleaza. Unii traiesc cu imaginarul de secol XIX, cu unirea dintre Valahia si Moldova sau altii cu reunificarea germana, dar trebuie sa intelegem constrangerile prezentului" - crede europdeputatul Cristian Preda (independent / PPE), membru al Comisiei de politica externa.
Intors recent de la Chisinau, unde a fost intr-o delegatie a Partidului Popular European, Preda spune ca in Moldova lispeste tema unirii din dezbaterea electorala prezidentiala. "Unirea cu Romania nu este o dezbatere in aceasta campanie prezidentiala din Republica Molodva si nu este o tema de discutie in acest moment. Tema este mult mai marginala decat in Romania, In Moldova se discuta despre acordul de asociere, despre cat a castigat economia Moldovei".
Nicu Popescu, expert moldovean, spune ca doar 8%-12% din cetatenii Republicii Molodva se declara pentru unirea cu Romania.
"Din perspectiva sondajelor si rezultatelor electorale din Republica Moldova din ultimii 25 de ani stim ca aproximativ 8-12% din cetatenii Republicii Moldova sprijina unirea cu Romania. Acest segment electoral poate creste, dar chiar daca creste la 20% ramane o minoritate. Pe cand sprijinul de aderare la UE a fost intotdeauna mult mai inalt. Pe de alta parte nu stim cum ar reactiona cetatenii Republicii Moldova in cazul unei crize majore de tipul celei din Ucraina in 2014-2015" - spune Popescu.
Singura imprejurare in care Moldova ar vrea sa se uneasca cu Romania ar fi o criza majora de securitate pentru Chisinau, asa cum a fost si in anul 1918, in contextul prabusirii Imperiului tarist si al revolutiei bolsevice.
"In cazul in care Republica Moldova se trezeste in fata unor presiuni securitare majore, interventii, razboi hibrid, atunci nu este exclus ca foarte multi cetateni din Republica Moldova sa vrea unirea cu Romania", a mai comentat Popescu.
- Mitingul pro-unire de la Bucuresti - pareri impartite
Parerile par impartite in privinta miscarii unioniste coagulate in jurul tanarului roman George Simion si a ascociatiei sale Actiunea 2012, care a organizat recent un miting pro-unire la Bucuresti, in care au avut loc si altercatii cu jandarmii.
Analistul venit de la Washington Vladimir Socor il critica dur pe Simion. "Agitatiile conduse de George Simion le consider nerealiste, iresponsabile, in momentul cel mai prost ales".
In schimb, desi nu este adept al unirii, eurodeputatul Cristian Preda vede cu ochi buni si miscarea unionista. "Sunt oameni tineri, profita inteligent de apropierea alegerilor pentru a pune pe masa revendicarile lor. Nu cred ca trebuiau sa fie umflati de jandarmi sau tratati cu dispret".
La randul sau, europarlamentarul PSD Andi Cristea, seful delegatiei PE pentru Moldova, priveste cu intelegere mitingurile unioniste, insa atrage atentia asupra riscului ca propaganda rusa sa foloseasca miscarea unionista pentru a decredibiliza Romania in UE si in fata SUA drept interventionista in afacerile Moldovei.
"Eu inteleg activismul romanilor care, de buna-credinta, cred ca Republica Moldova este al doilea stat romanesc, sondajele ne arata ca trei din patru romani si-ar dori unirea cu Republica Moldova. Problema este ca aceasta dezbatere naste atatea emotii vii, incat aceste emotii pot fi si de multe ori sunt indreptate impotriva Romaniei de o maniera antieuropeana. Si pentru ca propaganda Rusiei ne priveste de dupa colt si noi trebuie sa avem intelepciunea sa gandim cu ratiunea pentru ca traim un context regional si istoric foarte complicat si eu imi doresc foarte mult sa nu mai avem granita de tip sovietic, cu sarma ghimpata dintre Romania si Republica Molodva. Eu imi doresc sa avem granita de tip european dintre doua state membre ale Uniunii Europene" - spune Cristea, adept al caii aderarii Moldovei la UE.
Si Monica Macovei, fosta presedinta a Delegatiei PE pentru Moldova, crede ca nu era momentul ca unionistii sa fi facut marsul de la Bucuresti. "Eu cred ca unii dintre unionisti sunt de buna credinta cu acest mars. Dar nu cred ca a fost un mars bine calculat strategic. Nu era un moment pentru un astfel de mars. Aici e vorba de a castiga alegerile printr-un mesaj adresat atat unionistilor, romanilor, populatiei ruse din Molodva, cu un singur mesaj: "Vreti sa traiti mai bine? Haideti spre Europa! Si cine munceste in Federatia Rusa nu este impiedicat de parcursul european al Republicii Moldova".
- Ce pot face Uniunea Europeana si Romania in privinta Moldovei
In functie si de spatiul de manevra pe care il vor obtine dupa alegerile prezidentiale din Moldova, Uniunea Europeana si Romania s-ar putea implica intr-un fel sau altul in evolutiile Republicii Moldova.
Analistul de la Washington, Vladimir Socor, crede ca Uniunea Europeana ar trebui sa instituie "un fel de protectorat" asupra Moldovei, in care Bruxellesul sa trimita la Chisinau consilieri care sa ofere asistenta institutiilor de acolo.
"Am incercat sa avansez ipoteza ca UE ar putea sa preia Molodva intr-un fel de protectorat nedeclarat, prin care UE ar delega experti in ministerele Republicii Molodva - experti de un nivel impotant care sa supravegheze functionarea institutiilor din Republica Moldova. Sunt convins ca asa ceva ar intruni aprobarea publicului. Consilieri la nivel superior si cu grade corespunzatoare in serviciul UE" - crede Vladimir Socor.
In acest context, Socor a invoca solutia unirii Republicii Moldova cu Romania numai daca, chiar si cu "protectoatul" UE, mica tara est-europeana s-ar prabusi si ar necesita o masura de urgenta.
"In etapa acuala si viitorul previzibil Unirea este sigur imposibila, din o multime de factori: financiari, politici, diplomatici, internationali, politici. Totusi, este o posibilitate care nu trebuie pierduta din vedere pentru viitor. Ar trebui sa ne gandim la posibilitatea unei uniri cu Romania, ca solutie de salvare intr-un caz extrem. Interventia UE cu un protectorat nedeclarat ar consolia statul existent. Dar daca statul existent se prabuseste si devine necesara o solutie de salvare intr-un caz extrem, atunci unificarea cu Romania ar putea sa fie o solutie" - spune expertul de la Washington.
In schimb, analistul moldovean Nicu Popescu spune ca si pana acum UE si-a trimis consilieri la Chisinau. "Uniunea Europeana a trimis foarte multi consilier, destul de multi, si la Centrul National Anticoruptie".
In privinta Romaniei, aceasta ar urma sa actioneze mai departe pentru parcursul european al Moldovei. Eurodeputatul Andi Cristea nu crede insa ca Molodva va putea fi primita curand in UE, avand in vedere situatia din tara si reticenta statelor UE la extindere.
"Evident, realitatile sunt mult mai reci, contextul este mult mai complicat, insa Romania va fi intotdeauna alaturi de Republica Moldova, la bine si la rau, iar eu, ca presedinte al delegatiei Parlamentului European pentru Republica Moldova, ma asigur ca Republica Moldova sa primeasca toata atentia pe care trebuie sa o primeasca. Cu siguranta, dorim o perpectiva europeana pentru Republica Moldova, dar nu putem sa face abstractie de contextul si de realitatile din Europa zilelor noastre. Sunt destul de constient ca nu este fezabil in acest moment, dar pe termen mediu si lung cred ca toata lumea ar avea de castigat, ca Republica Moldova sa devina stat candidat pentru aderarea la UE", a spus Cristea.
2,85 milioane de cetateni, cu drept de vot, ai Republicii Moldova sunt asteptati la urne, duminica, 30 octombrie, pentru a-si alege presedintele, pentru prima data din anul 2000 cand il pot alege prin vot direct.
Pentru validarea primului tur, este necesara prezenta la vot a cel putin o treime din numarul alegetorilor inscrisi pe liste. Daca niciun candidat nu va obtine cel putin jumatate plus unul dintre voturi, primii doi clasati se vor lupta in turul al doilea, pe 13 noiembrie.
8
3
