Sarbii bosniaci au votat duminica in mare majoritate in favoarea mentinerii zilei nationale a Republicii Srpska, partea sarba din Bosnia-Hertegovina, in ciuda interdictiei Curtii Constitutionale, anunta Agerpres.
Organizatorii referendumului au anuntat ca dupa numararea a 71% din voturi, 99,8% din electorat s-a pronuntat pentru mentinerea zilei nationale a Republicii Srpska pe 9 ianuarie. Prezenta la vot a fost de aproape 60%.
Liderul nationalist sarb Milorad Dodik a afirmat ca rezultatul va ramane in istorie.
Bakir Izetbegovici, liderul musulmanilor bosniaci, cel care contestase referendumul la Curtea Constitutionala, a declarat ca ignorarea deciziei curtii nu poate ramane fara reactie.
Inaltul reprezentant al comunitatii internationale pentru Bosnia-Hertegovina, austriacul Valentin Inzko, avertizase ca referendumul nu va avea consecinte juridice. El este garantul acordurilor de la Dayton, care au pus capat conflictului din Bosnia in 1995.
Statele Unite, care au mediat acordurile de la Dayton, si Uniunea Europeana facusera apel la sarbii bosniaci sa renunte la referendum, care nu a beneficiat nici macar de sprijinul Belgradului. Premierul Serbiei, pro-europeanul Aleksandar Vucic, a insistat la inceputul lunii septembrie asupra "necesitatii mentinerii stabilitatii si pacii in regiune". Rusia a fost singurul stat cu o opinie separata, in favoarea referendumului, in Consiliul pentru implementarea pacii in Bosnia-Hertegovina (PIC), in care sunt reprezentate puterile internationale.
Pe 9 ianuarie este marcata proclamarea unei Republici a Poporului Sarb in Bosnia-Hertegovina, in 1992, cu trei luni inainte de razboiul soldat cu 100.000 de morti. Referendumul a fost declarat neconstitutional de Curtea Constitutionala de la Sarajevo printr-o decizie definitiva din 17 septembrie. De la conflictul din 1992-1995, Bosnia-Hertegovina este impartita aproape egal intre doua entitati autonome - Republica Srpska, a sarbilor bosniaci, si Federatia Bosniei si Hertegovinei, a croatilor si musulmanilor.
