In Romania, exista pensii speciale pentru parlamentari, pentru primari, mai nou si pentru infirmieri. Pensii anticipate, de boala si la varste mai mici pentru femei. In anul de gratie 2016, Romania are cu un milion de oameni mai multi pensionari decat angajati si o serie intreaga de pensii acordate prin nerespectarea principiului contributivitatii, ceea ce creeaza diferente enorme intre pensiile mici si celelalte, "de sus". Cum incearca Germania sa rezolve aceste probleme? Miercuri, cabinetul de ministri al Angelei Merkel a aprobat proiectul de lege prin care pensionarii pot castiga "combinat" pana la adanci batraneti, daca vor si pot. E vorba de asa numita "pensie flexibila", care ii incurajeaza sa lucreze chiar si peste 67 de ani, varsta standard de iesire la pensie in Germania.
Cu cateva exceptii. Reforma sistemului de pensii din Germania, din 2013, prevede doar cateva categorii "privilegiate" care pot iesi mai devreme la pensie. E vorba de femeile nascute inainte de anul 1952 si care au cotizat vreme de minimum 15 ani, dintre care 10 ani dupa varsta de patruzeci de ani. Aceasta pensie se primeste cu penalitati si este pe cale de disparitie. Intre 55 si 60 de ani de ani pot iesi la pensie pilotii, la 62 de ani se pot pensiona pompierii, gardienii de inchisori, politistii si angajatii armatei. La 63 de ani pot iesi cei care au cotizat vreme de 35 de ani la asigurarea de pensie, insa cu penalitati "pe veci".
Penalitatile se aplica in cuantum de 0,3% pentru fiecare luna care precede varsta normala de pensie. Vestea cea buna: retinerile sunt plafonate pana la un maximum de 18% din pensia cuvenita. Vestea cea rea: odata ce ai optat pentru pensie anticipata cu penalitati, acestea se mentin si peste termenul la care ai atins varsta de pensie reglementata prin lege. Iar aceasta e o masura prin care nu se stimuleaza optiunea de pensie anticipata, care te costa binisor la buzunar, cat traiesti.
Oricand poate iesi in Germania la pensie o persoana care are un handicap de munca total. Valoarea acesteia este in jur de 700 de euro/luna, insa examenele medicale care atesta imposibilitatea fizica sau psihica de a lucra sunt dure, repetabile in timp si se incearca recuperarea, cel putin partiala, a celui handicapat. Daca acesta poate lucra zilnic trei ore, situatia se schimba, iar cuantumul pensiei acordate, la fel. Pensia de handicap partial exista si ea, se ridica la 492 de euro in Vest si 423 euro, lunar, in Estul Germaniei. In acest caz, solicitantul trebuie sa presteze cel putin sase ore de munca pe zi.
Strainii care au lucrat pe teritoriul Germaniei trebuie sa dovedeasca o perioada minima de cotizare de cinci ani, pentru a avea pretentii la pensii. In plus, pentru cei care cred in "pensia comunitara", ea nu este unitara. In functie de anii lucrati in fiecare tara a Uniunii Europene, solicitantii de pensie primesc bani dupa legile in vigoare din fiecare tara: termenul de cotizare este diferit, varsta la fel, banii se primesc separat, in conturi special deschise la banci.
Un exemplu: o femeie poate primi pensie, sa zicem la 61 de ani, cu minimum 15 ani de cotizare, pentru timpii lucrati in Romania. In Germania varsta ei de pensie este de 67 de ani si minimum 34 de ani de cotizare. Calculul il fac casele de pensii corelat, pentru perioada de studiu si lucrata efectiv, insa fiecare pensie vine separat si la timpul ei, dupa cum este acesta legiferat, in cele doua tari. Asta inseamna ca, teoretic, unei persoane care atinge varsta de pensie in Romania, dar nu si in Germania, ii pot ramane neacoperiti cativa ani.
Similar se pune problema si referitor la "multiplele ocupatii" in spatiul UE. Muncitorii mai tineri, care inca nu isi fac ganduri de felul acesta, pot avea surprize nebanuite la varsta apropiata de pensie, cum au avut si emigrantii mai vechi, care s-au lovit de birocratii si legislatii de pensionare diferite in tarile pe unde au lucrat.
Dar sa revenim la noul proiect de lege din Germania. Ce face acum guvernul german, pentru a-si stimula populatia in varsta sa ramana activa? Propune extinderea acestei "flexi-pensii", prin care suma anuala suplimentara pe care o poate castiga un pensionar pe langa pensie sa depaseasca 5.400 de euro pe an, cum era pana acum.
Proiectul de lege prevede si faptul ca acelora care, din castigul suplimentar, platesc contributii la casa de pensii, sa li se poata mari pensia gradual, in functie de sumele cotizate. Angajatorii acestor pensionari nu sunt insa obligati a plati partea lor de contributii la asigurarile de pensii.
Ministrul federal pentru probleme sociale, Andrea Nahles (SPD) va depune in aceasta toamna, in Parlament, un concept definitivat, referitor la aceasta modificare legislativa. Potrivit publicatiei Rheinische Post, noile reglementari referitoare la prelungirea ocuparii pe piata fortei de munca a pensionarilor ar urma sa fie aplicate incepand cu 1 ianuarie 2017.
2
1
