China a avertizat miercuri asupra riscurilor aparitiei de conflicte in marea Chinei de Est si a amenintat ca va crea o zona de aparare aeriana, dupa decizia Curtii Permanente de Arbitraj de la Haga care considera fara nicio baza reala revendicarile teritoriale ale Beijingului asupra acestei regiuni strategice, scrie AFP.
Decizia de marti a Curtii de la Haga este coplesitoare pentru Beijing si ofera considerabila munitie diplomatica pentru Filipine, tara care a facut apel la procedura de arbitraj, dar si altor vecini care se opun de mult timp la pretentiile teritoriale chineze.
China a reactionat furios, reafirmandu-si drepturile istorice asupra regiunii si lansand amenintari aproape deschise la adresa Washingtonului.
"Nu faceti din marea Chinei de Est leganul unui razboi", a declarat ministrul adjunct al Afacerilor externe Liu Zhenmin, care a calificat sentinta de arbitraj drept o "hartie buna de aruncat".
China doreste sa faca din aceasta regiune "un ocean de prietenie si de cooperare" dar are "dreptul" sa instaureze "o zona de identificare aeriana" (Adiz), a amenintat el.
Daca Beijingul pune in practica aceasta amenintare, avioanele civile care patrund in spatiul aerian vor trebui sa se identifice in fata controlorilor militari, "in functie de nivelul de amenintare cu care ne confruntam".
China a proclamat o astfel de zona in 2013 asupra unei mari parti a marii Chinei de Est, intre Coreea de Sud si Taiwan, starnind furia comunitatii internationale.
"Retinere"
China argumenteaza ca ea este prima care a descoperit, dat un nume si exploatat marea Chinei de Sud.
Ea revendica cvasi-totalitatea acestei mari, respectiv 2,6 milioane de kilometri patrati - dintr-un total de peste trei milioane - argumentand delimitarea "in noua puncte" aparuta pe hartile chinezesti in anii 1940.
Pretentiile sale sunt in opozitie cu cele formulate de Taiwan, Vietnam, Filipine, Malaezia si Brunei.
Fostul guvern filipinez condus de Benigno Aquino a sesizat Curtea de la Haga in 2013, la un an dupa ce China a preluat controlul asupra Scarborough, un recif bogat in peste situat in zona exclusiva a Filipinelor, la 650 km de cel mai apropiat teritoriu chinez, insula Hainan.
In ultimii ani, China a construit insule artificiale gigantice capabile sa gazduiasca infrastructuri militare si piste de aterizare in insulele Spratley, unul dintre principalele arhipelaguri.
Curtea de la Haga a apreciat insa ca Beijingul nu poate revendica drepturi istorice in aceasta mare si a declarat ilegala crearea de insule artificiale, precum si impiedicarea filipinezilor sa pescuiasca in insulele Scarbourough.
Departe de orice manifestare intempestiva de bucurie, noul presedinte filipinez, Rodrigo Duterte, s-a multumit sa "salute" decizia, facand apel insa si la retinere.
Duterte a repetat in mai multe randuri ca doreste sa imbunatateasca relatiile bilaterale. El incearca sa obtina investitii chinezesti pentru mai multe mari proiecte de infrastructura.
Tensiuni militare
Saptamana trecuta, seful diplomatiei filipineze Perfecto Yasay a declarat ca tara sa doreste sa foloseasca decizia Curtii ca baza pentru negocieri directe cu Beijingul, pentru a ajunge la un cod de buna conduita maritima.
Dar presiunea asupra Beijingului creste din partea puterilor occidentale, in numele dreptului la libertatea de navigatie in aceasta zona in care transporturile de marfuri depasesc 4.500 miliarde de euro anual.
Washington a subliniat ca Beijingul, in calitate de semnatar al Conventiei ONU privind dreptul martim (CNUDM), trebuie sa accepte o decizie "definitiva si legal constrangatoare pentru China si pentru Filipine".
Pentru Canberra, Beijingul isi pune in joc reputatia in conditiile in care "incearca sa joace un rol de lider mondial si regional si are nevoie de relatii amicale cu vecinii".
Tensiunile militare au urcat deja cu un grad.
China a lansat exercitii navale in nordul regiunii in timp ce comandamentul american in Pacific a anuntat amplasarea unui portavion pentru intarirea securitatii.
Taiwanul, un alt perdante, deoarece revendicarile sale sunt foarte similare cu cele ale Beijingului, a trimis o nava de razboi pentru a-si "apara drepturile".
3
23
