Cancelarul german Angela Merkel sustine rezolutia de recunoastere a genocidului armean care urmeaza sa fie supusa joi votului in Bundestag, insa nu va participa la vot din cauza programului de munca, a anuntat miercuri un purtator de cuvant al cancelariei germane, potrivit AFP.
Merkel "nu va participa la votul" din Bundestag asupra acestei rezolutii puternic criticate de Ankara, din cauza programului sau de munca si a "intalnirilor", a declarat purtatorul de cuvant adjung al Guvernului, Christiane Wirtz, in cadrul informarii de presa obisnuite.
In cadrul unui vot de test desfasurat marti in cadrul grupului parlamentar al conservatorilor, cancelarul german, care este si deputat, a "votat cu grupul" in favoarea textului, a precizat Wirtz.
Martin Schafer, purtator de cuvant al ministrului german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, care si-a exprimat public opozitia fata de rezolutia din Bunderstag, a declarat, la randul sau, ca spera ca "decizia care va fi luata maine de Bundestag sa nu produca perturbarea durabila a relatiilor cu Turcia".
Presedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat marti ca a sunat-o pe cancelarul german Angela Merkel, indemnand la "ratiune" cu doua zile inaintea unui vot in Bundestag (parlamentul german) asupra unei rezolutii de recunoastere a genocidului armenilor sub Imperiul Otoman, negat de catre Ankara, scrie AFP.
"Daca acest text este votat si Germania pica in aceasta capcana (...) acest lucru ar putea deteriora toate relatiile noastre cu Germania, tara in care traiesc trei milioane de turci si care este aliatul nostru in NATO", a subliniat el.
Erdogan a adaugat ca, "pentru Turcia, acest text nu are nimic constrangator din punct de vedere al dreptului international".
Aceasta rezolutie din parlamentul german, intitulata "Amintire si comemorare a genocidului armenilor si a altor minoritati din urma cu 101 ani", este propusa de grupurile parlamentare ale majoritatii - conservatorii din CDU/CSU si social-democratii din SPD, precum si de cel al Verzilor, formatiune de opozitie, si are toate sansele sa fie adoptata joi.
La 24 aprilie 1915 au fost inchisi in inchisorile Imperiului Otoman si apoi ucisi cei mai buni reprezentanti ai intelectualitatii armene: scriitori, profesori, medici, preoti. In urmatorii ani au fost omorati prin operatiuni sistematice 1,5 milioane de armeni, adica aproape jumatate din populatia armeana la acea perioada. Populatia armeana din Anatolia si Cilicia, catalogata de autoritati drept "inamic intern", a fost constransa sa plece in exil in desertul Mesopotamiei. Numerosi armeni au fost ucisi pe drum sau in tabere de refugiati.
0
19
