Presedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat marti ca a sunat-o pe cancelarul german Angela Merkel, indemnand la "ratiune" cu doua zile inaintea unui vot in Bundestag (parlamentul german) asupra unei rezolutii de recunoastere a genocidului armenilor sub Imperiul Otoman, negat de catre Ankara, scrie AFP.

Recep Tayyip ErdoganFoto: Agerpres/AP

Erdogan a afirmat in fata presei, la Izmir (vestul Turciei), inaintea unei deplasari in Africa, ca si-a exprimat in cursul convorbirii telefonice avute cu cancelarul german "ingrijorarile" cu privire la situatia in care aceasta rezolutie, care a provocat o puternica nemultumire la Ankara, va fi adoptata.

"Daca acest text este votat si Germania pica in aceasta capcana (...) acest lucru ar putea deteriora toate relatiile noastre cu Germania, tara in care traiesc trei milioane de turci si care este aliatul nostru in NATO", a subliniat el.

Erdogan a adaugat ca, "pentru Turcia, acest text nu are nimic constrangator din punct de vedere al dreptului international".

Aceasta rezolutie din parlamentul german, intitulata "Amintire si comemorare a genocidului armenilor si a altor minoritati din urma cu 101 ani", este propusa de grupurile parlamentare ale majoritatii - conservatorii din CDU/CSU si social-democratii din SPD, precum si de cel al Verzilor, formatiune de opozitie, si are toate sansele sa fie adoptata joi.

La 24 aprilie 1915 au fost inchisi in inchisorile Imperiului Otoman si apoi ucisi cei mai buni reprezentanti ai intelectualitatii armene: scriitori, profesori, medici, preoti. In urmatorii ani au fost omorati prin operatiuni sistematice 1,5 milioane de armeni, adica aproape jumatate din populatia armeana la acea perioada. Populatia armeana din Anatolia si Cilicia, catalogata de autoritati drept "inamic intern", a fost constransa sa plece in exil in desertul Mesopotamiei. Numerosi armeni au fost ucisi pe drum sau in tabere de refugiati.

De atunci, poporul armean lupta pentru recunoasterea si condamnarea internationala a genocidului. Pana in prezent, genocidul comis impotriva armenilor intre 1915 si 1917 a fost recunoscut oficial de 22 de tari si de mai multe organizatii internationale, inclusiv de Parlamentul European.

De cealalta parte, Turcia afirma ca a fost vorba de un razboi civil, dublat de o foamete, in care intre 300.000 si 500.000 de armeni si turci deopotriva au pierit in momentul in care fortele otomane si Rusia si-au disputat controlul Anatoliei.