Polonia si Ungaria critica dur planul pentru migranti al Comisiei Europene, prezentat miercuri la Bruxelles. Una dintre cele mai controversate propuneri este cea privind impunerea unei "contributii de solidaritate" in valoare de 250.000 de euro pe care statele membre ar urma sa o plateasca pentru fiecare refugiat solicitant de azil pe care refuza sa il primeasca. "Amenzile propuse de Comisia Europeana reprezinta un santaj", a declarat miercuri ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, dupa o intalnire cu oficiali din Cehia, Slovacia si Polonia, tarile din grupul Visegrad, anunta Reuters.
Planul Comisiei Europene "Nu are nici un sens si incalca drepturile statelor membre", a afirmat si ministrul polonez de Interne, Mariusz Blaszczak, imediat dupa intalnire.
Tarile din grupul de la Visegrad - Cehia, Polonia, Slovacia si Ungaria - au anuntat inca din toamna anului 2015 ca se opun cotelor obligatorii de migranti impuse de Bruxelles.
Comisia Europeana a propus oficial, miercuri, introducerea unei "contributii de solidaritate" in valoare de 250.000 de euro pentru fiecare refugiat, solicitant de azil, pe care un stat membru refuza sa il primeasca.
Planul CE prevede instituirea unui sistem de azil "durabil si echitabil" pentru refugiati, ceea ce inseamna o permanentizare a cotelor obligatorii de migranti. Planul Comisiei Europene, prezentat miercuri la Bruxelles, are nevoie de aprobarea statelor membre si a Parlamentului European pentru a fi pus in aplicare, arata Comisia Europeana, intr-un comunicat.
Planul pentru refugiati al Comisiei Europene isi propune sa repartizeze responsabilitatile legate de gestionarea crizei migrantilor intre statele membre in functie de marimea, numarul de locuitori si situatia economica a fiecarei tari.
Tinand cont de acesti factori, Comisia Europeana isi propune sa instituie un mecanism permanent de distribuire a refugiatilor. Statele membre pot refuza timp de un an primirea migrantilor, insa vor trebui sa plateasca 250.000 de euro pentru fiecare refugiat caruia refuza sa ii ofere azil.
In situatia in care o tara membra se va confrunta cu un flux de solicitanti de azil cu 50% mai mare decat cota stabilita de Bruxelles, tara respectiva poate cere redistribuirea surplusului de migranti in alte tari.
Comisia Europeana isi propune sa mentina partial actualul sistem, denumit "Dublin", dar considera ca presiunea asupra unor state membre trebuie redusa.
Comisia Europeana a mai propus, miercuri, renuntarea la regimul de vize pentru cetatenii turci care calatoresc in spatiul Schengen, cu anumite conditii, in cadrul acordului incheiat in 18 martie intre UE si Turcia pentru gestionarea crizei migrantilor. Masura era una foarte asteptata de Guvernul de la Ankara.
Printre cele 72 de criterii solicitate pentru eliminarea vizelor, Ankara trebuie sa respecte cinci "pana la finele lunii iunie", a explicat vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.
Potrivit acestuia, acordul semnat cu Turcia "a dat evident rezultate", in conditiile in care acum se inregistreaza "mai putin de 100 de sosiri pe zi pe insulele grecesti, fata de mii in toamna".
Printre criteriile solicitate, vicepresedintele Comisiei Europene a subliniat o lupta mai eficienta a autoritatilor turce impotriva coruptiei, negocierea unui acord cu Europol sau revizuirea legislatiei antiteroriste.
Asa-numitul "sistem de la Dublin", care stabileste tara responsabila pentru examinarea cererii de azil, este criticat de multi ani, iar afluxul brusc si masiv de migranti - peste 1,25 de milioane de cereri depuse in 2015 - a dezvaluit problemele unui sistem care a pus o presiune enorma pe tarile aflate in "prima linie", Italia si, in special, Grecia.
2
25
