O eventuala aderare a Finlandei la NATO ar consolida capacitatea defensiva a acestei tari, insa ar putea provoca in schimb o reactie dura din partea Rusiei cu masuri de retorsiune politice si economice greu de anticipat, se arata intr-un raport prezentat vineri guvernului de la Helsinki, relateaza agentiile Reuters si EFE, citate de Agerpres.
Raportul de 64 de pagini a fost intocmit de un grup alcatuit din patru experti independenti in urma solicitarii guvernului finlandez de centru-dreapta condus de premierul Juha Sipila, care a dorit astfel sa aiba o evaluare cu privire la elementele pro si contra ale unei eventuale aderari la NATO, un subiect foarte sensibil in Finlanda.
Documentul nu formuleaza recomandari cu privire la oportunitatea aderarii la NATO, insa mentioneaza ca o candidatura comuna a Finlandei si Suediei ar fi o optiune strategica mai buna decat o candidatura izolata a Finlandei.
Dar tot vineri ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat ca Moscova isi rezerva dreptul sa reactioneze prin anumite masuri 'militare si tehnice' in cazul aderarii Suediei la NATO.
Finlanda are o istorie dificila cu gigantul sau vecin din est, iar frontiera lor comuna are o lungime de 1.340 de kilometri. Finlanda si-a castigat independenta fata de imperiul tarist dupa revolutia bolsevica, dar a fost foarte aproape de a o pierde din nou in al Doilea Razboi Mondial, cand a luptat impotriva Uniunii Sovietice. In timpul Razboiului Rece, guvernele finlandeze au optat pentru o neutralitate politica in confruntarea dintre cele doua blocuri, dar pe plan economic s-au apropiat de statele occidentale.
Dupa actiunile Rusiei impotriva Ucrainei, autoritatile de la Helsinki au observat o intensificare a activitatii armatei ruse in apropierea frontierei finlandeze, precum si deasupra Marii Baltice, acuzand de asemenea de mai multe ori Moscova ca avioane militare rusesti au incalcat spatiul aerian finlandez. In consecinta, Finlanda a decis sa-si regandeasca sistemul defensiv si sa-si consolideze cooperare militara cu statele NATO, in special cu cele trei tari scandinave, Danemarca, Suedia si Norvegia.
Fostul premier finlandez, Alexander Stubb, s-a pronuntat in anul 2014 pentru aderarea Finlandei la NATO si renuntarea la statutul de neutralitate, dar opinia sa nu a fost impartasita de multi politicieni finlandezi, in timp ce ministrul sau de externe, Erkki Tuomioja, s-a pronuntat impotriva amplasarii unor baze permanente ale NATO in zona baltica.
Nici opinia publica finlandeza nu pare sa sustina o eventuala aderare la NATO, conform unui sondaj recent numai 22% din populatie sprijinind un asemenea demers, an timp ce 55% se pronunta impotriva.
0
1
