La 30 de ani de la catastrofa de la Cernobil, cel mai grav accident nuclear din istorie, majoritatea reactoarelor nucleare din lume au ajuns in etapa de uzura si au fost construite fara ca riscul terorismului nuclear sa fie luat in calcul la vremea respectiva, afirma Shawn-Patrick Stensil, expert nuclear al Greenpeace, citat de AFP.

Cernobil, prima fotografie aeriana dupa accident. Fotograful a murit de cancer in 2010Foto: Agerpres/AP

La randul sau, Yukiya Amano, secretarul general al Agentiei Internationale pentru Energie Atomica, a declarat marti, cand se implinesc 30 de ani de la catastrofa de la Cernobil, ca "principala lectie dupa Cernobil si Fukushima - pentru operatorii centralelor nucleare, guverne si cei care reglementeaza acest domeniu - este ca securitatea nu poate fi considerata un lucru garantat".

"Accidentele pot ignora frontierele, iar o cooperare internationala in domeniul securitatii nucleare este vitala", a subliniat reprezentantul Agentiei Internationale pentru Energie Atomica.

  • 30 de ani de la tragedia de la Cernobil

Accidentul nuclear de la Cernobil, cel mai grav din istoria omenirii, s-a produs pe 26 aprilie 1986, cand doua explozii au zguduit reactorul cu numarul 4 al centralei nucleare de la Cernobil.

In timpul incendiului, care a mistuit reactorul timp de zece zile, au fost raspandite in atmosfera cantitati uriase de substante radioactive.

La 30 de ani de la tragedie, nu exista date clare privind numarul total al victimelor dezastrului. 25.000 au murit numai dupa ce au participat la decontaminarea zonei.

Efectele pe termen lung ale celui mai grav accident nuclear din secolul XX au lovit mii de oameni si continua sa faca victime. Belarus a fost tara cel mai grav afectata de dezastrul de la Cernobil, deoarece pana la 70 la suta din precipitatiile radioactive au cazut pe teritoriul acestei tari. Nici Romania nu a scapat de efectele catastrofei, masuratorile efectuate la vremea respectiva inregistrand o crestere foarte mare a radiatiilor, chiar de 10.000 de ori mai mari decat valorile normale inregistrate.

Nu exista statistici cu privire la romanii care au avut de suferit ca urmare a accidentului nuclear, dar specialistii sunt de parere ca exista o legatura intre acesta si cresterea cazurilor de cancer si leucemie, scrie Agerpres.

Dupa negocieri internationale de durata, Ucraina a acceptat sa inchida, la 15 decembrie 2000, ultimul reactor functional de la Cernobil, nr. 3, in schimbul unui ajutor international de 2,3 miliarde de dolari. Reactorul nr. 2 fusese inchis in 1991, in urma unui incendiu in compartimentul turbinelor, iar reactorul nr. 1, in 1996, in baza unui memorandum cu G7.

Estimarile arata ca o suprafata totala de 17 milioane de kilometri patrati din Belarus, Rusia si Ucraina a fost contaminata cu radiatii rezultate in urma accidentului de la Cernobil, 19 regiuni au fost afectate, in special zonele din jurul oraselor Bryansk, Kaluga, Tula si Orel. La momentul accidentului, in aceste regiuni locuiau aproximativ sapte milioane de persoane, dintre care trei milioane erau copii. Aproximativ 350.400 de persoane au fost mutate sau au parasit aceste regiuni. Totusi, aproximativ 5,5 milioane de persoane, intre care peste un milion de copii, continua sa traiasca in regiunile contaminate. Peste 40 de elemente radioactive au fost eliberate din reactorul avariat, in special in primele zece zile dupa producerea accidentului. Cele mai semnificative dintre acestea sunt iodul, Cesiul si Strontiul (in special Sr-90).

Potrivit unui studiu publicat la New York, in aprilie 2010, aproape un milion de oameni din mai multe parti ale globului au murit din cauza contaminarii radioactive produse dupa accidentul de la centrala nucleara din Cernobil, din 1986.