Solicitantii de azil din Maroc, Algeria si Tunisia vor fi tratati pe viitor de legea germana ca si aceia provenind din statele sigure, din Balcani. Aceasta inseamna ca ei nu vor mai fi repartizati in comunitatile germane, ci cazati in centrele de tranzit, dedicate celor care beneficiaza de un regim accelerat de prelucrare a cererii de azil. Propunerea este pe rolul Uniunii de guvernamant germane, incepand de saptamana trecuta.
In plus, dupa incidentele din noaptea de Revelion, politia a efectuat cateva razii de proportii in vestul Germaniei, in asa-zisul „Mic Maghreb“. O comisie speciala a politiei criminale, SOKO Casablanca, a fost infiintata pentru a ancheta si destructura bandele de tineri nordafricani care se fac vinovati de delicte.
Razia din 17 ianuarie din Düsseldorf a vizat cartierul garii, unde locuiesc multi dintre acestia. Trei sute de politisti au luat parte la actiunea in cursul careia au fost verificate 294 de persoane. 38 dintre acestia au fost temporar retinuti, pentru ca nu aveau acte de sedere legala. In zece cazuri, politia a deschis anchete, referitoare la delicte legate de droguri, furt, inselaciune si posesie ilegala de arma. „Cartierul Maghreb“ din Düsseldorf este considerat „cuib“ al hotilor si traficantilor de droguri, provenind mai cu seama din Maroc, Tunisia si Algeria. Acum un an, o razie asemanatoare s-a desfasurat in cartier.
Acum, politia germana are indicii ca de aici ar fi fost planuite agresiunile asupra femeilor, urmate de furturi, din noaptea de Revelion de la Köln. Conducatorul operatiunii organizate de politia din Düsseldorf duminica trecuta, Frank Kubicki, a declarat, citat deFrankfurter Allgemeine Zeitungonline: „In scurt timp scontam pe rezultate care sa impulsioneze anchetele“.
Si la Köln, principalii suspecti anchetati de politie au fost nordafricani. Cancelarul Angela Merkel (CDU) si premierul landului Bavaria, Horst Seehofer (CSU) sunt de acord sa schimbe incadrarea legala a solicitarilor de azil din Algeria si Maroc. Pentru aceasta insa, e nevoie in Senat de votul social-democratilor aflati in coalitia de guvernare, ca si de al Verzilor, in Camera Deputatilor.
SPD s-a aratat deschisa noii reglementari, insa sefa factiunii Verzilor din Bundestag, Katrin Göring-Eckardt, a criticat tratamentul special aplicat marocanilor si algerienilor ca „politica simbolica si pripita, care trezeste neincredere“.
Legea de accelerare a demersului de azil (Asylverfahrensbeschleunigungsgesetz), a fost adoptata la 20 octombrie 2015 si publicata trei zile mai tarziu in Monitorul Oficial Federal. Legea trecuta rapid prin ambele camere ale parlamentului stipuleaza modificari in ceea ce priveste impartirea cheltuielilor intre guvern si landuri, forma sprijinului pentru refugiati, practica expulzarilor, repartizarea, cazarea, acordarea de asistenta sanitara refugiatilor, integrarea solicitantilor de azil cu bune perspective de ramanere in Germania.
Legea claseaza Albania, Kosovo si Muntenegru intre „statele de provenienta sigura”, ceea ce inseamna ca cetatenii acestora nu mai pot dovedi concludent ca sunt persecutati politic, deci nu mai primesc azil (n.r. decat, poate, in cazuri exceptionale).
Si Romania, incepand cu 1990, „s-a bucurat” de acest statut, de stat sigur, in care persecutia politica a incetat odata cu caderea regimului comunist. Intre 1990-1994, 402.000 de cetateni romani au cerut in tarile Europei de Vest azil politic, 350.000 dintre acestia in Germania.
O mare parte dintre solicitantii de azil politic a fost de origina roma. Sub titlul„Tiganii. Azil in Germania?”, publicatia Spiegel nr. 36 din 3 septembrie 1990 remarca: „Sub presiunea romilor, politicienii vor chiar sa slefuiasca dreptul fundamental la azil”.
1
18
