​Presa europeana scrie despre ”democratia tiraniei” de la Varsovia. La Bruxelles, presedintele Parlamentului European acuza ca in Polonia se pregateste o lovitura de stat. La doar o luna si jumatate dupa castigarea unei majoritati confortabile in Legislativul polonez, Partidul conservator Lege si Justitie (PiS) ia cu asalt institutiile statului si calca Constitutia in picioare, dupa cum sustine si Tribunalul Constitutional. Zeci de mii de oameni au iesit, in ultimele doua saptamani, in strada in marile orase poloneze pentru a apara democratia. Cum a reusit PiS sa castige majoritatea necesara pentru a guverna singur, in ciuda unei economii prospere construita de Platforma Civica. Cum doboara Jaroslaw Kaczynski institutiile statului cu o politica populista si incalcarea flagranta a Constitutiei.

Asaltul lui Kaczynski asupra institutiilor dupa alegeri

Partidul Lege si Justitie, condus cu forta de Jaroslaw Kaczynski, un mare admirator al lui Viktor Orban, a reusit sa castige o majoritate confortabila la alegerile legislative de la finele lunii octombrie. Kaczynski si-a impus premierul dorit, pe Baeta Szydlo, dupa ce, in luna mai, Andrzej Duda, fost membru PiS, a devenit presedintele Poloniei. Atat Szydlo, cat si Duda, recunosc ca Kaczynski este mentorul lor.

PiS a obtinut 235 de locuri, dintre cele 460 disponibile, si a reusit sa formeze majoritatea parlamentara fara a se angrena in coalitii cu partide mai mici. Este pentru prima data dupa caderea comunismului cand un partid obtine majoritatea necesara pentru a guverna de unul singur si a nu face concesii politice partenerilor de coalitie.

Insa, la doar o luna si jumatate de la preluarea puterii, Partidul Lege si Justitie a intrat in conflict cu Tribunalul Constitutional, care respinge puternic incercarea lui Kaczynski de a isi impune oameni favorabili in institutiile cheie ale statului.

Imediat dupa ce a preluat controlul Legislativului, PiS a declansat o saptamana de foc intre 15 si 20 noiembrie. Intr-o singura saptamana, executivul a luat impreuna cu legislativul mai multe decizii menite sa intareasca pozitia Partidului Lege si Justitie si sa slabeasca considerabil opozitia de la Platforma Civica, care a dominat politica poloneza pentru ultimii opt ani.

Presedintele Duda si-a inceput saptamana de foc investind noul Guvern al lui Baeta Szydlo, iar in dupa-amiaza aceleiasi zile l-a gratiat pe fostul sef al Biroului Central Anticoruptie, Mariusz Kaminski, condamnat in prima instanta la trei ani de inchisoare cu executarea pentru abuz de putere. Practic, apelul lui Kaminski la decizia instantei nici nu a ajuns sa fie judecat.

FOTO: Premierul polonez Beata Szydlo si Viktor Orban

Noul legislativ a lucrat si el intens, schimband conducerea serviciilor secrete poloneze in doar o zi. Reunita in timpul noptii urmatoare votului de incredere pentru noul guvern, comisia parlamentara insarcinata cu serviciile speciale a aprobat plecarea sefilor celor doua servicii secrete civile, Agentia de Informatii (AW) si Agentia de Securitate Interna (ABW), dar si a omologilor lor militari de la Serviciul de Informatii Militare si de la Serviciul de Contra-spionaj Militar. De dimineata, premierul in functie de o zi, Beata Szydlo, le-a numit succesorii.

Desi procedura de schimbarea a sefilor serviciilor secrete este una obisnuita dupa investirea unui nou Legislativ si Executiv, totul s-a petrecut intr-un context de securitate complicat, la doar cateva zile dupa atentatele teroriste de la Paris. Decizia a fost criticata de opozitie ca fiind pripita.

Politologul polonez Kazimierz Kik a reactionat, sustinand ca: "actiunea PIS nu incalca legea, dar genereaza riscul folosirii serviciilor speciale in scopuri politice, intr-o tara unde serviciile sunt deja supra-prezente in viata publica".

Pe 19 noiembrie, Parlamentul controlat de PiS a trecut o noua lege a Tribunalului Constitutional, prin care cei cinci judecatori constitutionali propusi de fostul executiv al Platformei Civice sunt respinsi. Astfel, Camera Inferioara este libera sa propuna cinci inlocuitori pentru magistratii din Tribunalul Constitutional al caror mandat a expirat in 2015.

Tensiunile din jurul acestei institutii dateaza de dinainte de alegerile legislative, cand guvernul era condus de Platforma Civica.

Fostul Legislativ a adoptat in luna iulie un amendament prin care au fost numiti cinci judecatori la Tribunalul Constitutional, desi mandatele celor care trebuiau sa fie inlocuiati nici nu expirase in acel moment. Platforma Civica isi dorea astfel sa-si asigure controlul asupra Tribunalului Costitutional in perspectiva unui esec la alegeri.

Presedintele Andrzej Duda a respins la acel moment numirea judecatorilor constitutionali de catre Platforma Civica. Legislativul instalat dupa alegeri a recurs, de asemenea, la trecerea prin Parlament a unui amendament pentru a avea libertatea de a modifica componenta Tribunalului Constitutional.

Insa, in acest conflict, Tribunalul Constitutional a decis ca numirea a trei judecatori (cei care isi pierdeau mandatul in luna noiembrie) de catre Platforma Civica s-a facut in limitele legii, in vreme ce alti doi judecatori au fost numiti prematur si neconstitutional. Astfel, Tribunalul Constitutional a dat mana libera PiS sa propuna doi judecatori constitutionali, insa i-a impus lui Andrzej Duda sa accepte depunerea juramantului pentru primii trei judecatori propusi de fosta administratie. Presedintele polonez a ignorat decizia judecatorilor constitutionali.

FOTO: Presedintele Andrzej Duda si ultimul judecator numit la Tribunalul Constitutional

Duda a trecut in scurt timp la investirea a cinci judecatori la Tribunalul Constitutional, fara a lasa ragaz judecatorilor constitutionali sa se pronunte asupra amendamentului trecut de Parlament care ii permitea sa schimbe componenta instantei. Cea de-a cincea judecatoare, Julia Przylebska, si-a depus juramantul pe 9 decembrie. In aceeasi zi, Tribunalul Constitutional a decis ca doua amendamente votate de parlamentari erau neconstitutionale: cel prin care PiS a numit cinci noi judecatori constitutionali, dar si cel care scurta mandatul presedintelui si vicepresedintelui instantei.

Pentru decizia sa de a numi cinci noi judecatori constitutionali calcand in picioare Constitutia Poloneza, Andrzej Duda, doctor in drept, a fost criticat de academicienii de la fosta sa Universitate. Jan Zimmerman, coordonatorul de doctorat al presedintelui polonez, a declarat ca este deznadajduit ca tocmai ucenicul sau incalca Constitutia. Membrii Facultatii de Drept de la Universitatea Jagiellona din Cracovia, unde Duda este profesor asociat, s-au aratat ingrijorati, intr-o scrisoare deschisa, ca amendamentele care afecteaza Tribunalul Constitutional au fost proclamate chiar de unul dintre ei.

In weekend-ul care a urmat depunerii juramantului noilor judecatori constitutionali, peste 50.000 de polonezi au iesit in strada in Varsovia pentru a protesta fata de ceea ce ei au numit ”amenintari la adresa democratiei”.

”Aici nu e Budapesta, ci Varsovia", au scandat in fata palatului prezidential protestatarii, facand aluzie la afinitatile declarate ale lui Kaczynski fata de liderul populist ungar Viktor Orban. Ei au cerut de altfel si demisia presedintelui Andrzej Duda, pentru ca ar fi calcat in picioare Constitutia Poloniei.

Protestul a fost acompaniat de un contra-protest organizat de Partidul Lege si Justitie.

Protestele au continuat si in acest weekend, cand zeci de mii de polonezi au iesit in strada in 20 dintre marile orase ale Poloniei, denuntand incalcarea flagranta a Constitutiei.

Critici dure au venit si de la Bruxelles. Presedintele Parlamentului European, socialistul Martin Schultz a declarat, in urma primului weekend de proteste, ca la Varsovia are loc o lovitura de stat. Dupa afirmatia sa controversata, Schultz a fost atacat de eurodeputati ai PiS si i s-a cerut sa-si prezinte scuzele, insa socialistul si-a sustinut in continuare acelasi punct de vedere.

Conflictul dintre Partidul Lege si Justitie si Tribunalul Constitutional nu este singurul care trezeste ingrijorarea occidentalilor si furia polonezilor. Centrul de Excelenta pentru Contraspionaj al NATO din Varsovia s-a ales si el, vinerea trecuta, cu o conducere decapitata de PiS.

Ministerul Apararii si politia militara au organizat o razie in mijlocul noptii in cladirea NATO pentru a-i inlatura pe oficialii din securitate care nu se bucura de sustinerea noii administratii. A doua zi, Polonia s-a trezit ca Centrul de Excelenta NATO are un nou sef. Pana in acest moment PiS a lovit doar in institutiile nationale, insa Centrul de Excelenta NATO era o institutie afiliata unei aliante militare internationale.

Ieri, presedintele Klaus Iohannis a avut o intalnire la Bucuresti cu ministrul de externe polonez Witold Waszczykowski.

Cum au ajuns polonezii sa-i voteze pe populistii de la Lege si Justitie, dupa opt ani de guvernare prospera sub Platforma Civica pro-europeana.

Platforma Civica, partid care se plaseaza la centru-dreapta, insa este descris ca fiind unul liberal, a condus executivul polonez timp de opt ani. In acest timp, economia poloneza a explodat, devenind una prospera si puternica. Executivul, condus timp de sapte ani de Donald Tusk, a reusit sa tina recesiunea care matura prin Europa departe de Polonia .

Wall Street Journalscrie ca Platforma Civica a fost victima a propriului succes. Astfel, Jaroslaw Kaczynski, liderul Lege si Justitie, a venit cu o platforma populista, menita sa atraga electoratul din zonele rurale si defavorizate ale tarii, nemultumit de faptul ca a fost exclus de la nou-gasita prosperitate relativa a Poloniei.

Kaczynski le-a promit alegatorilor o taxa bancara de 0,38% din valoarea capitalului, dar si o noua taxa pentru supermarket-urile cu actionarat strain si o abrogare a reformei sistemului de pensii facuta de fostul guvern al Platformei Civice. Printre promisiunile facute electoratului, PiS a sustinut scaderea varstei de pensionare de la 67 de ani la 65 de ani pentru barbati si 60 de ani pentru femei.

PiS a profitat sentimentele de nemultumire ale votantilor fata de deciziile luate la Bruxelles si impuse Varsoviei in chestiuni delicate cum ar fi criza refugiatilor. Desi polonezii nu doresc sa parasesca Uniunea Europeana pentru ca au nevoie de o garantie cu o tara ca Rusia la granita de est, eurospecticismul este popular in sondaje.

Euroscepticismul polonezilor este alimentat si de dorinta ecologistilor de la Berlin si Bruxelles de a produce energie curata, dar mai scumpa, in Europa. In schimb, partidul lui Kaczynski a promis continuarea producerii de electricitate ieftina in termocentrale care functioneaza pe baza de carbune.

Reusita electorala a partidului Lege si Justitie este mai putin de inteles avand in vedere ca, in ultimii opt ani de guvernare a Platformei Civice, PIB-ul a crescut cu 3,2%, iar inegalitatea economica si somajul au scazut constant. In acest timp salariile polonezilor s-au majorat considerabil, cu pana la 28%.

Ultima guvernare Partidului Lege si Justitie a fost in perioada 2005-2007, cand a lasat in urma politici economice cel putin dubioase si o retorica nationalista patimasa.

Timp de opt ani, Platforma Civica a reusit sa construiasca una dintre cele mai prospere economii din Uniunea Europeana, cu noi locuri de munca si salarii majorate cu pana la 28%. Executivul a facut investitii serioase, iar noi aeroporturi, autostrazi, spitale si stadioane au rasarit in intreaga tara. Polonia s-a bucurat si de a patra cea mai mica crestere a datoriei publicedintre statele europene, intr-o perioada de recesiune in care vecinele sale s-au ingropat in datorii.

Insa, popularitatea Platformei Civice a avut de suferit dupa o decizie politica nepopulara luata dupa legislativele din 2011. Astfel, executivul condus de Tusk a decis reducerea considerabila a dimensiunii sistemului public de pensii, extrem de popular intr-o tara conservatoare precum Polonia, insa mult prea costisitor pentru o tara care se confrunta cu o populatie imbatranita. O parte din fonduri au fost redirectionate catre un sistem de beneficii pentru tinerele familii, pentru a impulsiona natalitatea extrem de redusa.

De asemenea, varsta de pensionare a fost majorata la 67 de ani. Iar Platforma Civica, un partid de centru-dreapta, a capatat o imagine progresista pentru o parte importanta a electoratului polonez.

O alta slabiciune a Platformei Civice, care explica decaderea sa in ultimele alegeri, este inlocuirea persoanalitatilor puternice ale partidului. Fondatorul partidului si premier pentru sapte ani, Donald Tusk, a parasit executivul pentru a-si lua in primire locul la Bruxelles de presedinte al Consiliului European. El a fost inlocuit de Ewa Kopacz, prim-ministru in perioada 2014-2015, si mult mai putin carismatica decat predecesorul ei.

Este Polonia dovada extinderii ideilor politice ale lui Viktor Orban in Europa

Liderul Partidului Lege si Justitie, Jaroslaw Kaczynski s-a declarat un admirator al premierului maghiar Vicktor Orban. Insa Kaczynski nu se opreste la admiratie si pare sa vrea sa-i urmeze pasii in cea ce priveste politica.

Partidul Lege si Justitie este unul populist, castigand alegerile cu promisiuni precum scaderea impozitelor si a varstei de pensionare, cresterea alocatiilor familiale, taxe bancare, taxe pentru supermarket-urile cu actionarat strain pentru a proteja afacerile autohtone, dar si o politica anti-imigrationista. Kaczynski a profitat de criza refugiatilor si de revolta polonezilor fata de cotele de refugiati propuse de Bruxelles si a lansat un discurs xenofob.

Dupa preluarea puterii, Viktor Orban si-a adus Curtea Constitutionala sub talpa sa si asta este calea urmata si de Lege si Justitie in Polonia. Insa, polonezii au iesit in strada pentru a apara democratia, dupa ce presedintele Duda a incalcat deciziile Tribunalului Constitutional si si-a numit proprii judecatori constitutionali, in ciuda existentei a trei numiri valabile din partea fostului guvern al Platformei Civice.

O alta paralela dintre Kaczynski si Viktor Orban este atitudinea lor fata de mass-media. Jaroslaw Kaczynski a anuntat public ca isi doreste o reforma a presei publice - televiziunea, radioul si agentia PAP - cu intentia de "repolonizare" a presei locale, adeseori controlata de capitaluri externe, in special germane.

Adevaratul pericol reprezentant de un executiv populist poate fi vazut in Ungaria. Viktor Orban a fost numit prim-ministru pentru a doua oara in 2010, dupa ce anterior a condus executivul intre 1998-2002. Cand a preluat puterea in 2010, Orban a trecut la schimbarea sefilor institutiilor statului, de la presedintele Curtii Supreme si pana la presedintele Autoritatii Media, a modificat Constitutia si a amendat sute de legi.

La doar o luna de la preluarea puterii, Viktor Orban a propus o reforma media prin care institutiile de presa publice ajung sub controlul executivului. Decizia lui Orban i-a atras critici virulente atat din partea opozitiei, cat si a jurnalistilor si ong-istilor. De asemenea, un Consiliul al Presei cu un mandat de noua ani a fost creat pentru a supraveghea atat televiziunile, cat si agentia de presa nationala.

O noua Constitutie a fost impinsa prin Parlamentul controlat de Fidezs la doar un an de la investirea lui Orban, in ciuda criticilor venite de la Bruxelles.

NOTA Informatiile prezentate in acest material au fost preluate din urmatoarele surse media:Deutsche Welle, Wall Street Journal,RFI,Der Spiegel,Policy Review,Mediafax,The Guardian,Today's Zaman,DIGI 24,thenews.pl,US News,NY Times.

zzzz