Timpul in care Venezuela era campionul stangii latino-americane este departe iar duminica o tara slabita pe scena internationala va merge la urne pentru alegeri care ar putea oferi opozitiei cheile parlamentului, scrie AFP.
"Venezuela nu mai are leadershipul unui Chavez si nici o resursa naturala - petrolul - la 100 de dolari pe baril", rezuma David Smilde, analist la Biroul de la Washington pentru America Latina (WOLA), si care a trait 20 de ani la Caracas.
Desi 75 de lideri ai opozitiei au fost inchisi, sondajele arata un avans de 14 pana la 35 de puncte pentru opozitie, reunita intr-o vasta coalitie, MUD, pentru alegerile din 6 decembrie.
Ales in 1999, carismaticul Hugo Chavez si-a consacrat majoritatea eforturilor sale, pana la decesul sau, in 2013, constituirii unui bloc latino-american eliberat de influenta Statelor Unite.
Initiator al unui efect de domino in victoriile stangii in regiune, acest lider combina discursurile inflamante si oferirea de petrol - tara dispune de cele mai mari rezerve din lume - in conditii preferentiale.
In acest fel a reusit sa-si atraga favorurile unor tari din Caraibe precum Cuba, dar si Nicaragua sau Uruguay, pe langa sprijinul celor doi grei ai regiunii: Brazilia condusa de Dilma Rousseff si Argentina condusa de Nestor si apoi de Cristina Kirchner.
"Venezuela a avut un anumit leadership regional, in special in tarile Alba (Alianta bolivariana pentru Americi" si Petrocaribe (alianta tarilor din Caraibe si Venezuela), care se reduce insa din ce in ce mai mult", observa Carlos Malamud, specialist in problemele regiunii la institutul Real Elcano din Madrid.
"Nu mai exista resursele dinainte pentru a cumpara favoruri", in conditiile in care cotatia petrolului s-a prabusit, arucand Caracasul intr-o grava criza economica.
La acesta se adauga "factorul personal", noteaza Olivier Dabene, presedintele Opalc, observatorul Institutului de stiinte politice din Paris pentru America Latina: actualul presedinte "Nicolas Maduro nu e foarte credibil".
Ales in 2013 la putin timp dupa moartea mentorului sau, Nicolas Maduro nu a reusit sa se afirme pe scena internationala, considera acest analist, intr-un mediu regional transformat de apropierea dintre Cuba si SUA, demarata la finele lui 2014.
Linia dura a chavismului
"Au existat evolutii cam peste tot si Venezuela ramane blocata in pozitii care poate ca erau seducatoare acum 10-15 ani dar nu mai e cazul acum", spune Dabene.
"Cred ca (tarile Americii Latine) au obosit de linia dura a chavismului", adauga el. "Este ora pragmatismului".
"Deteriorarea in materie de drepturile omului a produs multe pagube in regiune", arata Elsa Cardozo, politolog la universitatea Simon Bolivar din Caracas.
Slabirea fortei diplomatice a Venezuelei "incita liderii regionali sa-si afirme cu glas tare opozitia fata de anumite subiecte", subliniaza David Smilde.
In opinia sa, este o veste buna "deoarece avertizeaza guvernul si consiliul electoral ca regiunea ii supravegheaza si ca nu vot putea conta pe sustinerea lor lor daca vor exista probleme la alegeri", unde opozitia, favorita, ar putea pune capat chavismului majoritar pentru prima oara in 16 ani.
Cu atat mai mult cu cat Venezuela nu se mai bucura de sprijinul Braziliei, unde Dilma Rousseff isi concentreaza toata atentia pe criza politica cu care se confrunta pe plan intern, si nici de cel al Argentinei, unde dreapta a castigat alegerile din 22 noiembrie si are un nou presedinte, Mauricio Macri.
Acesta din urma a avertizat ca va cere excluderea temporara a Venezuelei din piata comuna sud-americana, Mercosur, la summitul din 21 decembrie, din cuaza "persecutarii opozantilor politici".
Macri si-a multiplicat campania de sustinere a opozantilor aflati in inchisorile din Venezuela si, avertizeaza Olivier Dabene, "daca va fi o frauda masiva (la alegeri), cred ca Argentina este cea care va declansa ofensiva".
0
0
