Presedintele rus Vladimir Putin a suferit primul mare esec militar in Siria, dupa ce a pierdut un bombardier, cazut in flacari la granita siriana, doborat de un avion turc de vanatoare, scrie AFP, care noteaza ca, in acest fel, liderul de la Kremlin este prins din urma de complexitatea realitatii siriene, pe care pare sa o fi ignorat.

HotNews.roFoto: Hotnews

De la lansarea, in 30 septembrie, a primelor raiduri aeriene impotriva "tintelor teroriste" din Siria, ministerul rus al apararii, sustinut eficient de televiziunile rusesti de stat, oferea spectacolul unei armate cuceritoare care ducea un "razboi curat" gratie rachetelor trase de navele sale de razboi si a bombelor lansate de bombardiere, dar in special gratie zecilor de avioane de lupta amplasate in Siria.

La ultimul bilant din 17 noiembrie, statul major ar armatei ruse revendica 4.111 tinte lovite intr-un numar de 2.289 raiduri si distrugerea a 562 posturi de comanda, 64 de tabere de armament si 54 de ateliere de productie de munitie.

Apoi, in 24 noiembrie a urmat zborul unul avion Souhoi-24 de-a lungul granitei turco-siriene si interventia unui F-16 turc.

Dincolo de polemica - a intrat sau nu avionul rus in spatiul aerian al Turciei - rezultatul este acesta: un avion rusesc doborat, un pilot ucis de rebelii sirieni cand cadea cu parasuta, apoi un soldat de infanterie marina ucis in timpul unei prime operatiuni de salvare, inainte de salvarea celui de-al doilea pilot, intr-o operatiune secunda a fortelor speciale.

Inainte de Rusia, doar Iordania, din randul tarilor angajate militar in Siria, a cunoscut o soarta asemanatoare: in decembrie 2014, un avion s-a prabusit iar pilotul sau a fost executat de jihadistii din Statul Islamic (SI).

Schimbari tactice

Prabusirea Su-24 a obligat deja Rusia sa-si revizuiasca dispozitivul tactic.

Bombardierele rusesti, dintre care unele, precum Su-24, nu au decat putine modalitati de a se proteja, vor trebui de acum incolo sa zboare insotite de avioane de vanatoare.

Crucisatorul lansator de rachete Moskva, nava amiral a flotei din Marea Neagra, pluteste acum in largul Latakia, in nord-vestul Siriei, pentru a intari apararea antiaeriana in apropiere de granita turco-siriana unde opereaza avioanele rusesti.

In fine, ministrul rus al Apararii, Serghei Shoigu, a anuntat amplasarea la baza aeriana din Hmeimim de rachete antiracheta de ultima generatie, S-400.

"Sper ca aceste echipamente, precum si alte masuri adoptate, vor fi suficiente pentru a asigura securitatea zborurilor" avioanelor rusesti, a declarat Vladimir Putin.

Dar, dincolo de aceste ajustari tactice, intreaga strategie ruseasca in Siria s-a fragilizat. Inainte de a interveni militar in Siria, in septembrie, Rusia pleda pentru crearea unei coalitii internationale bazate pe armatele siriana si irakiana. Vladimir Putin dorea ca aceasta coalitie sa includa in special tarile din regiune precum Iranul, Arabia Saudita si Turcia.

Dupa atentatele din Paris, din 13 noiembrie, si implicarea in crestere a Frantei in dosarul sirian, presedintele rus a sperat ca ideea sa de coalitie are sanse tot mai mari. Dar, dupa prabusirea avionului, cum ar putea Turcia si Rusia, care s-a considerat "injunghiata in spate", sa participe impreuna la o coalitie militara in Siria?

Exces de incredere

Pentru analistii interogati la Moscova, Vladimir Putin a pescuit in ape tulburi si a dat dovada de exces de incredere. Acum, i se reaminteste ca acest conflict din Siria, inainte de a fi o criza internationala, este o criza regionala in care Turcia, independent de marile puteri, joaca rolul sau.

Acesti experti noteaza ca Turcia era agasata de multa vreme de bombardamentele rusesti in nord-vestul Sirei, in apropiere de granita cu Turcia, acolo unde traiesc turcomanii din Siria, o minoritate turcofona.

"Caracterul riscant al ingerintei in afacerile siriene era evident de la inceput. Trebuie sa fii nebun sa iti imagineze ca a interveni intr-un razboi civil, dupa ceea ce s-a intamplat in Orientul Apropiat in ultimii 15 ani, se va dovedi usor", spune politologul Fedor Lukianov, presedintele Consiliului pentru pentru politica externa si aparare.

Expertul militar independent Pavel Felghenhauer se arata si mai critici. "Au fost subestimate si riscurile si dusmanul".

"Este evident ca Rusia nu a luat in calcul nici interesele Turciei, nici situatia din Orientul Apropiat, nici complexitatea conflictului dintre suniti si siiti, nici faptul ca nu totul se decide Washington", concluzioneazaa el.