Tarile afectate de afluxul masiv de refugiati care intra in Europa pe ruta balcanica au decis, in noaptea de duminica spre luni, la capatul a peste 7 ore de discutii, sa creeze 100 de mii de locuri de primire a refugiatilor, dintre care 50 de mii in Grecia, a anuntat presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la finalul unui mini-summit european destinat cautarii de solutii pentru gestionarea crizei migrantilor in Balcanii de Vest. In cadrul mini-summit-ului de urgenta, cele 8 tari membre UE aflate pe ruta balcanica de intrare in Europa a refugiatilor, precum si Serbia, Macedonia si Albania, au acceptat sa isi "suplimenteze capacitatea de primire a refugiatilor pentru a atinge 100 de mii de locuri in Grecia si in Balcanii occidentali", a declarat Jean-Claude Juncker int-o conferinta de presa comuna sustinuta impreuna cu cancelarul german Angela Merkel si cu inaltul comisar ONU pentru refugiati, Antonio Guterres, potrivit AFP.

Negocieri tensionate la BruxellesFoto: Agerpres

Participantii la reuniunea de la Bruxelles au convenit si asupra unui plan in cativa pasi pentru a coopera in gestionarea fluxurilor de migranti prin Peninsula Balcanica.

La reuniunea de la Bruxelles au participat sefii de stat si de guvern din zece state membre - Germania, Austria, Bulgaria, Croatia, Ungaria, Grecia, Luxemburg, Olanda, Romania si Slovenia - si reprezentantii a trei state din afara Uniunii: Albania, Macedonia si Serbia. Romania a fost reprezentata de presedintele Klaus Iohannis.

"Grecia s-a angajat, intr-o maniera remarcabila, sa accepte sa creeze, in acest an, cu ajutorul ONU, 30 de mii de locuri, urmand ca intr-o a doua faza, sa creeze inca 20 de mii", a afirmat Angela Merkel.

"Este o prima etapa pentru o gestionare mai buna a fluxului de migranti", a adaugat cancelarul german, citat de AFP.

Participantii la reuniunea de la Bruxelles au convenit si asupra unui plan in cateva etape pentru a coopera in gestionarea fluxurilor de migranti prin Peninsula Balcanica, potrivit unui anunt al Comisiei Europene, informeaza Agerpres, citand Reuters.

Etapele planului de gestionare a fluxurilor de migranti prin Peninsula Balcanica:

1.Cresterea capacitatii de primire cu 30.000 de locuri pana la sfarsitul anului in Grecia. Agentia de refugiati a ONU va oferi subventii pentru chirie si programe implicand familii gazda pentru cel putin 20.000 de persoane suplimentare.

2.Obtinerea de capacitati suplimentare de 50.000 de locuri, pentru a se ajunge la un total de 100.000 de-a lungul rutei din Balcanii de Vest si Grecia.

3.Desfasurarea a 400 de ofiteri de politie intr-o saptamana in Slovenia.

4.Intensificarea eforturilor pentru trimiterea inapoi a migrantilor care nu au nevoie de protectie internationala si intensificarea cooperarii asupra repatrierii cu Afganistanul, Bangladesh, Irak si Pakistan.

5.Intensificarea operatiunii comune pe mare Poseidon in Grecia, in special prezenta agentiei de frontiera a UE Frontex in

Marea Egee, si consolidarea semnificativa a sprijinului Frontex pentru Grecia in inregistrare si activitati de amprentare.

6.Abtinerea de la a facilita circulatia migrantilor spre granita altei tari. Nu este acceptabil sa fie redirectionati refugiatii spre alta tara.

7.Stabilirea de puncte de contact pentru a permite schimburi zilnice de informatii cu privire la circulatia migrantilor.

8.Schimb de informatii cu privire la marimea si fluxurile de refugiati. Frontex precum si EASO, Biroul European de Sprijin pentru Azil, vor asigura acest schimb de informatii.

9.Contactarea institutiilor financiare, Banca Europeana de Investitii, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare pentru a asigura finantare pentru cazarea refugiatilor.

10.Intensificarea cooperarii intre politii si in actiuni judiciare impotriva traficantilor de migranti, angajarea Europol si Interpol in operatiuni pe ruta din Balcanii de Vest.

11.Intarirea sprijinului pentru agentia de frontiera a blocului Frontex la granita dintre Bulgaria si Turcia. Stabilirea unei noi operatiuni Frontex la frontierele terestre externe dintre Grecia si Macedonia si Grecia si Albania pentru a se concentra asupra controalelor la iesire si inregistrarea refugiatilor care nu au fost inregistrati in Grecia.

12.Actiune comuna cu Frontex pentru a detecta trecerea ilegala a frontierei si sprijin de inregistrare si amprentare in Croatia.

  • Tensiuni inaintea summit-ului

"Daca nu gasim o solutie, daca nu intreprindem actiuni imediate si concrete, ma tem ca Uniunea Europeana si Europa intreaga vor incepe sa se destrame", declarase Miro Cerar, premierul sloven, la sosirea la Bruxelles, duminica seara. Slovenia a fost tranzitata, in ultimele zece zile, de circa 60 de mii de refugiati.

"Daca esuam, fortele nationaliste de dreapta vor avea ocazia sa spuna ca Europa a esuat", a declarat si cancelarul austriac Werner Faymann.

Presedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, i-a convocat pe liderii regionali in incercarea de a obtine un acord asupra unor masuri pe termen scurt in gestionarea crizei migrantilor in Balcanii de Vest. Concesiile si gasirea unei pozitii comune nu pareau insa atat de usor de obtinut inaintea summit-ului, noteaza Reuters.

Pe masura ce anotimpul rece se instaleaza, ingrijorarile cresc in contextul in care sute de mii de migranti sosesc in Europa, multi din zone de razboi din Orientul Mijlociu, si instaleaza tabere in tari din Balcani.

Juncker i-a convocat pe liderii din regiune si pe cancelarul Angela Merkel din Germania, tara care primeste mai multi refugiati decat orice alt stat UE. "Ei vor discuta despre raspunsuri operative comune, necesare in regim de urgenta, la actualele nevoi umanitare si vor decide masuri pe termen scurt", a declarat Juncker inaintea summit-ului pentru grupul german de presa Funke, adaugand ca este necesara o cooperare mai stransa pentru a controla criza.

Situatia migrantilor s-a deteriorat dupa ce Ungaria si-a sigilat granitele cu Serbia si Croatia, lasand numerosi imigranti blocati in alte state deja coplesite.

Presa germana scria ca Juncker urma sa prezinte la summit un plan in 16 puncte in cadrul negocierilor, plan ce include si un angajament de a nu trimite migrantii dintr-o tara in alta fara un acord prealabil.

Slovenia, tara in care au ajuns 58.000 de imigranti in ultima saptamana, a declarat sambata ca se asteapta la "un raspuns operational imediat al UE" dupa intalnirea la care va participa si premierul sau Miro Cerar.

Bulgaria, Romania si Serbia isi vor inchide frontierele pentru refugiati, daca Germania si Austria vor face acest lucru, declarase sambata premierul bulgar Boiko Borisov. "Nu vom expune tarile noastre la presiunea devastatoare a milioanelor de oameni care vor veni", a declarat Borisov, dupa o intalnire la Sofia cu premierii Romaniei si Serbiei. "Nu vom permite ca tarile noastre sa devina o zona-tampon", a subliniat Borisov, citat de Novinite.com.

Premierul Victor Ponta a declarat si el sambata, dupa intalnirea cu omologii sai bulgar si sarb, pe tema crizei refugiatilor, ca "Daca sunt tari care isi inchid granitele sau construiesc garduri, avem dreptul sa ne aparam in timp util". "Ne indeplinim obligatiile, suntem solidari cu toata Europa, dar responsabilitatea nu poate fi pusa doar in sarcina unor tari", a afirmat sambata Victor Ponta. Presedintele Klaus Iohannis a precizat insa duminica ca nu a discutat cu Victor Ponta, iar declaratiile acestuia nu reprezinta pozitia Romaniei.

Der Spiegel a relatat ca UE vrea sa accelereze discutiile cu Turcia asupra dorintei acesteia de a intra in blocul comunitar, spunand ca pregateste posibila deschidere a unui capitol pe justitie, drepturile omului si statul de drept. Merkel, care pana acum s-a opus aderarii Turciei la UE, a imbratisat Ankara ca un partener in criza refugiatilor.

Jean-Claude Juncker a laudat-o intr-un interviu pe Angela Merkel pentru faptul ca ignora opinia publica si ca se concentreaza asupra crizei refugiatilor, pe care ea catalogat-o drept cea mai mare provocare la adresa Europei, mai mare decat criza datoriei Greciei. Aceasta criza "nu este despre popularitatea pe termen scurt, ci despre substanta", a spus el.

Germania asteapta cel putin 800.000 de migranti anul acesta, reprezentand aproape 1% din populatia tarii. Popularitatea lui Merkel a scazut de cand a deschis frontierele refugiatilor sirieni, in urma cu aproape doua luni - o miscare care a starnit reactii negative si in sanul blocului conservator din care face parte. Exista temeri fata de cresterea popularitatii dreptei radicale, iar sprijinul pentru formatiunea anti-imigratie Alternativa pentru Germania (AfD) a crescut si el.