Angela Merkel ar fi suparata pe tarile din estul si centrul Europei, care se opun vehement cotelor obligatorii de refugiati, cancelarul german fiind iritata de faptul ca acesti membri ai UE pledeaza pentru "solidaritate" in fata amenintarii reprezentate de Rusia si de presedintele Vladimir Putin, insa resping sa ia asupra lor din povara crizei refugiatilor, potrivit The Guardian.
Publicatia engleza relateaza, citand factori de decizie de la Berlin, Germania ar urma sa faca presiuni pentru ca Uniunea Europeana sa isi dezvolte politici comune mai ambitioase si extinse cu privire la criza refugiatilor, care ar presupune cote permanente obligatorii pentru distributia a sute de mii de persoane ce ar urma sa fie aduse direct din Orientul Mijlociu pentru a controla numarul lor si pentru a evita o calatorie periculoasa.
De asemenea, pe agenda Berlinului se afla propunerea ca statele europene sa transfere catre Bruxelles o parte a autoritatii asupra controlului granitelor si posibilititatea impunerii unei taxe speciala, cu aplicare larga, pentru finantarea acestor politici.
Planurile, pregatite de Berlin si Bruxelles, vor intampina, cu siguranta, rezistenta si vor declansa ciocniri majore in cadrul UE. Berlinul sprijina planurile Comisiei Europene de a face din schema propusa una "permanenta si obligatorie". Insa in jur de 15 din 28 de state membre ale UE se opun.
Planurile nu se vor aplica Marii Britanii, deoarece nu face parte din zona Schengen a UE si nu a acceptat politicile UE in materie de azilanti, spunand ca nu va lua parte din nicio schema europeana de partajare a refugiatilor.
Pusa fata in fata cu o criza care va defini, probabil, mostenirea sa politica, Merkel pare hotarata sa prevaleze.
Liderii de guvern din UE au conveni luna trecuta sa imparta responsabilitatea celor 160.000 de solicitantii de azil aflati deja in UE, redistribuindu-i din Grecia si Italia in decursul urmatorilor doi ani. Dar decizia a trebuit sa fie sustinuta printr-un vot majoritar, pentru a putea fi ignorate obiectiile disidentilor, in special din Europa de Est, mai ales cand premierul ungar Viktor Orban o acuza pe Merkel de "imperialism moral".
Este neobisnuit in cadrul UE ca astfel de probleme sensibile cu un impact politic national profund sa fie solutionate printr-un vot majoritar. Dar Berlinul pare pregatit sa faca acest lucru in cazul in care nu se ajunge la un consens.
Potrivit factorilor de decizie politica de la Berlin, Merkel vrea acum sa mearga mai departe decat cotele discutate luna trecuta si sa mute accentul in cazul repartizarii poverii de pe redistribuirea refugiatilor din interiorul UE, pe cei care se aduna in numar mare in alte tari, in special in Turcia, unde peste 2 milioane de sirieni sunt gazduiti.
Una dintre propunerile care circula la Berlin prevede ca UE sa incheie intelegeri cu tarile terte, cum ar fi Turcia, prin care sa accepte sa preia un numar mare, dar nespecificat, de refugiati de la ei direct in Europa. In schimb, tara terta ar trebui sa accepte un plafon pentru numarul de refugiati pe care ii poate trimite in Europa si se angajeaza sa pastreze toti ceilalti migranti si refugiati si sa le ofere conditii umane. Acest lucru inseamna ca Europa ar finanta tabere de refugiati de dimensiuni mari in aceste tari terte, care vor fi, de asemenea, obligate sa reprimeasca toti refugiatii care nu au primit azil in Europa.
Merkel s-a intors duminica de la discutiile pe aceasta tema cu conducerea turca aparent convinsa ca Ankara este cheia ei pentru o destindere in toxica problema a imigratiei.
Cancelarul german a fost criticat pentru faptul ca in relatiile sale cu liderul autoritar al Turciei, presedintele Recep Tayyip Erdogan, ignora problemele ce tin de drepturile omului. Dar, conform unor surse apropiate acesteia, Merkel a ajuns la concluzia ca in ceea ce priveste Turcia, principala tara terta sursa de migranti care se indreapta catre Europa, interesele sunt mai importante decat valorile.
Planurile realizate de Berlin si Bruxelles includ, de asemenea, miscari pentru "europenizarea" controalelor de la frontierele externe ale UE. Acest lucru ar implica masuri ca guvernele nationale sa renunte la unele dintre competentele lor pe acele frontiere si sa acorde unor organisme europene, precum Frontex, cel putin o parte din autoritatea asupra admiterii refugiatilor, asupra retinerilor si deportarilor.
Unii diplomati de rang inalt si oficiali de la Bruxelles spun ca o astfel de miscare reprezinta o intruziune in suveranitatea nationala, fapt ce se va dovedi dificil de acceptat pentru unele guverne. Factorii de decizie de la Berlin sunt constienti de aceste sensibilitatile, dar par decisi sa actioneze pe furis si in pasi mici, mai scrie The Guardian.
50
46
