INTERVIU Jan Eliasson (ONU): Contactele politice, economice si relatiile interumane sunt o solutie pentru incetarea conflictelor

de Ionut Baias     HotNews.ro
Joi, 22 octombrie 2015, 23:45 Actualitate | Internaţional


Secretarul general adjunct al Organizatiei Natiunilor Unite, Jan Eliasson, a acordat un interviu AGERPRES in care vorbeste despre criza migratiei in Europa, pe fondul agravarii situatiei din Orientul Mijlociu, dar si despre rolul mass-media in reflectarea evenimentelor la nivel global:, potrivit Agerpres.ro.

Alexandru Giboi (stg.), directorul general al Agentiei Nationale de Presa AGERPRES, Ion Jinga (dr.), reprezentantul permanent al Romaniei la Natiunile Unite, si secretarul general adjunct al ONU, Jan Eliasson (ctr.), la finalul intrevederii avute la sediul Organizatiei Natiunilor Unite (ONU).
Migrația este o problemă care a devenit foarte importantă de la începutul acestui an, iar acum, odată cu agravarea crizei din Siria, ea se complică și mai mult, având în vedere și contextul din Irak. În ce măsură credeți că această criză a migrației ar putea afecta implementarea efectivă a Agendei 2030?

Jan Eliasson: Ar putea avea unele consecințe indirecte asupra Agendei 2030, dar cred că pe termen scurt și mediu trebuie să ne concentrăm pe trei aspecte ale migrației: care este situația în țările de destinație, iar pe această temă Europa are propria ei dezbatere, cum să fie primiți și câți să fie primiți. Al doilea aspect se referă la țările de tranzit — cum se organizează acest flux de refugiați care vin trecând prin Libia, de exemplu, iar mai recent tot mai mult și dinspre Liban, Turcia și Iordania, și astfel să existe un transfer ordonat al refugiaților. Acest lucru nu este ușor, mai ales în ce privește Libia, unde situația este neclară și chiar periculoasă, aș spune. A treia dimensiune este cea a țărilor de origine, iar aceasta duce imediat la discutarea regulilor.

Sunt multe motive pentru a pune capăt acestui război — suferințele poporului sirian, presiunea asupra țărilor vecine, faptul că organizația Statul Islamic (Daesh) se extinde preluând controlul asupra unor teritorii atât în Siria cât și în Irak. Aceasta ar trebui să fie suficient, însă acum avem afluxul de refugiați în Europa care a creat o povară atât politică, cât și economică, pe lângă faptul că este nevoie să se facă față unui număr atât de mare de persoane.

Chestiunea migrației a pus problema pentru Națiunile Unite a acestor trei dimensiuni cu care suntem nevoiți să ne confruntăm — aceste trei categorii de țări pe care le-am menționat — și să abordăm mai serios cauzele care stau la baza acestei situații. În plus față de faptul că războiul din Siria a stat la baza afluxului de refugiați, există și faptul că noi nu primi mai mult de circa 40% din ajutorul financiar, din banii de care avem nevoie pentru programele umanitare din Siria, Liban, Iordania și Turcia. Acest lucru înseamnă că condițiile de viață pentru oamenii din aceste țări, unde au intrat prima dată, sunt extrem de precare, de aceea au preferat să se îndrepte către Europa.

Am aflat despre o familie care a plecat din Alep pentru că cei cinci copii ai lor nu puteau merge la școală. Niciunul nu putea să meargă la școală în Alep. Ei au fugit în Liban, la Baalbek. Și acolo școlile sunt supraaglomerate. Deci nu au putut să-și dea copiii la școală, acesta fiind principalul motiv pentru care au plecat. Și și-au continuat drumul prin Macedonia, Serbia, Croația, Slovenia și așa mai departe. Pentru că nu am avut suficient ajutor financiar în Liban, Iordania, Turcia pentru a le face viața suficient de bună pentru ca ei să rămână până în ziua în care, sperăm, vom vedea o normalizare a situației. Aceasta este poziția mea în ceea ce privește migrația. Vom continua să fim activi în această problemă, în primul rând Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR), dar sunt implicate și alte organisme ale ONU.

AGERPRES: Ceea ce vreți să spuneți este că probabil procesul de migrație nu este provocat doar de terorism, ci este provocat și de situația socială și economică din țările de origine?

Jan Eliasson: Acolo unde există conflicte, da. Există o relație directă, o teorie pe care am prezentat-o în Adunarea (Generală a ONU) în 2005-2006 și anume că nu există pace fără dezvoltare, nu există dezvoltare fără pace și niciuna din cele două fără respectarea drepturilor omului. Aceștia sunt cei trei piloni ai ONU. Dacă unul dintre ei este slăbit, atunci întreaga structură este slăbită. Deci conflictul are consecințe economice grave. Însă, vă pot spune că mulți dintre refugiații care se află în prezent în Turcia și în Liban fug din teritorii controlate de Statul Islamic. Există oameni care vin din Mossul (Irak), din Rakka (Siria), aflate sub controlul Statului Islamic.

AGERPRES: Pe agenda dumneavoastră ați inclus de asemenea migrația. Un subiect foarte important acum în Europa este acela al cotelor de migranți pe care țările din Uniunea Europeană ar trebui să le accepte. Există vreo sugestie din partea ONU în legătură cu acest tip de cote de migranți? Ar trebui acestea să fie naționale, regionale sau poate chiar internaționale?

Jan Eliasson: Într-o lume ideală, ar trebui să existe o împărțire globală a responsabilităților. Însă, desigur, știm din experiență că presiunea este pusă pe țările din vecinătate. Așa că ar trebui să ne asigurăm că acele țări care primesc un număr mare de refugiați ar trebui să primească ajutor pentru a construi infrastructură în acest sens și a o întreține.

Am fost la Beirut în decembrie 2012 și decembrie 2014. În 2012 erau 150.000 de refugiați în Liban și am simțit încă de atunci presiunea la Beirut. Când m-am întors în decembrie (2014) erau 1,2 milioane în țară — unul din trei libanezi este refugiat! Am fost în școli în Beirut — jumătate dintre elevi erau sirieni. V-am spus povestea familiei care a fugit din Alep la Baalbek. Din cauza supraaglomerării școlilor, o parte din ajutorul financiar trebuie acordat pentru construcția infrastructurii, și aceasta este una din deficiențe. Știu consecințele politice, am fost ministru de externe al Suediei. Am văzut dezbaterile, polarizarea în Europa, nu numai între țări, ci și în interiorul țărilor. Cu toate acestea trebuie să ne amintim că există 60 de milioane de refugiați în întreaga lume în prezent. 60 de milioane — cât populația Franței sau a Marii Britanii. Trebuie să ne amintim că în Liban că fiecare al treilea locuitor este refugiat. Așa că 120.000 sau 160.000, indiferent care ar fi cifra, nu este un număr atât de mare, însă devine o situație dramatică pentru că sosesc în număr mare în același timp.

Dar sper că Europa va ajunge la un acord, nu mă voi amesteca în aceste dezbateri, știu că au un nou summit duminică pe această temă. Urmărim situația îndeaproape, eu voi merge la Valletta, în Malta, unde va avea loc o reuniune între Uniunea Europeană și Uniunea Africană, deoarece sunt și refugiați africani, și voi rămâne în continuare în contact cu dl. Juncker (președintele Comisiei Europene). Problema este tratată la modul foarte serios și există o bună cooperare între Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR), Înaltul comisar al ONU pentru Refugiați, Antonio Guterres și Uniunea Europeană.

AGERPRES: În legătură cu vizita secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, în Israel și Palestina, cum ați caracteriza situația din zonă?


integral pe Agerpres.ro








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















248 vizualizari

  • +3 (3 voturi)    
    asa (Joi, 22 octombrie 2015, 23:49)

    baronul stanganbuch [utilizator]

    timpenii mai rar, clisee obosite si imbecile, atita stiu parazitii pe bani multi de la onu.
  • +2 (2 voturi)    
    Haha (Vineri, 23 octombrie 2015, 1:05)

    jeanvaljeanro [utilizator]

    Cati naivi platesc taxe pentru a primi doar imbecilitati sterile inapoi impachetate in limba de lemn functionareasca :))


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by