Presedintele Eurogrup, Jeroen Dijsselbloem, a primit, joi seara , in termenul promis, noul planul de reforme al Greciei, in speranta obtinerii unui al treilea program de asistenta financiara si de a ramane in zona euro, anunta AFP.Presa britanicasustine ca planul de austeritate ar fi cel mai dur din ultimii ani, iar ironia ar putea face ca populistul Alexis Tsipras sa isi puna semnatura pe cele mai dure masuri de austeritate impuse in ultimii ani in aceasta tara. Guvernul Greciei a trimis catre Eurogrup un pachet foarte dur de reforme si reduceri de cheltuieli in valoare de 13 miliarde de euro, in incercarea de a evita Grexitul si de a obtine un nou acord de salvare la reuniunea de duminica a liderilor Uniunii Europene, scrieThe Guardian. Cresterea TVA, reforma sistemului de pensii si a sistemului de functii publice ar fi o parte dintre masurile de austeritate propuse de greci in schimbul unui nou acord de asistenta financiara a carui valoare s-ar putea ridica la 53,5 miliarde de euro, potrivit The Guardian.

GreciaFoto: Agerpres/EPA

O sursa europeana citata de AFP a aratat insa ca institutiile intrenationale vor putea evalua suma programului de ajutor doar cu aceste propuneri pe masa. Planul integral de reforme ar urma sa nu fie dezvaluit inainte de reuniunea de sambata a ministrilor de Finante din zona euro. Planul de reforme intra vineri in dezbaterea Parlamentului de la Atena si urmeaza sa fie analizat de creditorii Atenei - UE, BCE si FMI.

05:42Oficial: Propunerile Greciei trimise joi seara creditorilor sai (UE, BCE si FMI) includ o crestere a TVA, precum si reforme in sistemul de pensii si in domeniul functiei publice, masuri ce vizeaza cresterea veniturilor la buget in schimbul obtinerii unui ajutor financiar pe trei ani.

Potrivit textului cuprinzand aceste propuneri, text publicat de guvernul de la Atena si citat de AFP, Grecia doreste o solutie "pentru reglementarea" enormei sale datorii publice, de 180% din PIB, precum si un "pachet de 35 miliarde de euro" consacrat cresterii economice, scrie Agerpres.

In textul de 13 pagini intitulat "Actiuni prioritare si angajamente", Grecia isi asuma obligatia de a adopta aproape toate masurile propuse de creditori la 26 iunie si pe care Atena le-a respins atunci anuntand organizarea unui referendum.

Astfel, prin noile propuneri Atena accepta o crestere a TVA la 23 %, fata de 13% in prezent. Pentru produsele de baza, energie electrica si hoteluri, TVA ramane la 13%, iar pentru medicamente si carti la 6%.Cresterea TVA a constituit un punct major de divergenta intre Atena si creditorii sai in lungile si dificilele negocieri din ultimele luni.

Guvernul grec propune totodata suprimarea avantajelor fiscale pentru insulele grecesti (adica reducerea de 30% a TVA aplicata de mai multi ani), incepand cu insulele cele mai bogate si cu cele turistice, asa cum doreau creditorii. Acest proces va incepe in octombrie si se va face treptat, urmand sa se incheie pana la sfarsitul anului 2016.

In ceea ce priveste varsta de pensionare, ea a fost fixata la 67 de ani sau 62 de ani, cu 40 de ani de activitate, si va fi introdusa treptat pana in anul 2022.

In acelasi timp, va fi redus plafonul cheltuielilor militare cu 100 milioane de euro in 2015 si cu 200 milioane in 2016, fata de reducerea de 400 milioane propusa de creditori.

Guvernul grec accepta de asemenea limitarea cresterii taxei asupra societatilor, de la 26% la 28%, asa cum au propus creditorii, precum si programul de privatizare a numeroase intreprinderi publice.

Premierul grec s-a angajat sa prezinte liderilor europeni, cel tarziu joi seara, un plan detaliat de reforme care sa asigure cresterea economica si stabilitatea financiara pe termen lung.

Grecia a adresat miercuri o noua cerere zonei euro, principalul sau creditor, pentru un program de asistenta financiara pe trei ani, al treilea din 2010 incoace, in schimbul unui efort bugetar la care tara se va angaja. Gestul a fost considerat inca de la inceput "pozitiv" in special de catre Franta si Spania, doua dintre tarile cu pozitia cea mai flexibila in ceea ce priveste Grecia pe parcursul negocierilor, dar totusi minoritare fata de tarile cu o pozitie dura, in frunte cu Germania.

The Telegrapha titrat, joi, "Ziua in care Franta a salvat Europa?", notand ca, in cea mai mare parte a acestei saptamani, francezii au facut eforturi diplomatice pentru a se asigura ca se va ajunge la un acord pentru ca Grecia sa ramana in zona euro. Premierul francez Manuel Valls, ministrul Economiei, ministrul Economiei, Emmanuel Macron, ministrul Finantelor, Michel Sapin si fostul ministru de Finante Pierre Moscovici au depus toate eforturile pentru a trage proiectul european de pe marginea prapastiei, a subliniat The Telegraph.

  • Bancile grecesti nu se deschid pana luni

Bancile din Grecia, inchise de la 28 iunie, nu se vor redeschide pana luni, a spus miercuri o sursa din cadrul Ministerului elen de Finante.

De la inchiderea bancilor, grecii au putut retrage numai 60 de euro zilnic, o limita impusa pentru a evita lipsa de lichiditati. Ministerul de Finante de la Atena anuntase marti ca bancile se vor redeschide "progresiv" pana la sfarsitul saptamanii.

Directorul FMI, Christine Lagarde a spus miercuri seara ca o restructurare a datoriei Greciei este "necesara".

  • Grecia, in incapacitate de plata

Grecia are o datorie totala de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% catre tari din zona euro si catre FMI, iar 8,7% catre Banca Centrala Europeana (BCE).

Incepand de la 1 iulie Grecia este, tehnic, in incapacitate de plati. Actuala situatie nu este o premiera pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai grava din istoria tarii. In 2012, economia Greciei a fost in incapacitate de plati tehnica, restructurand o datorie suverana de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvata de creditorii europeni. Acum, Grecia risca sa nu poata plati deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar sansele unei interventii europene sunt minime. Deocamdata, Grecia nu va intra oficial in incapacitate de plati doar pentru ca Fondul Monetar International ofera unei tari aflate in default tehnic o luna pana la constatarea oficiala a situatiei. Practic insa, pietele financiare vor considera Grecia ca fiind o economie insolventa. Grecia detine recordul privind amploarea unei incapacitati de plata a datoriei suverane, iar banca Lehman Brothers, la capitolul insolventei unei companii (600 miliarde dolari/538 miliarde euro) in anul 2008.