Germania nu are dreptul de a cere plata datoriilor publice ale Greciei, tocmai pentru ca Berlinul a fost scutit de la achitarea a 55,5 % din rascumpararile de razboi dupa cel de-al doilea razboi mondial, sustine presa de stanga din Marea Britanie si SUA. “Ceea ce a fost bun pentru Germania in 1953, se poate aplica si in cazul Greciei acum”, titreaza, luni, versiunea online a The Guardian. Bloomberg prezinta, la inceputul anului, cand presa aducea in discutie datoriile de razboi neplatite statului grec de catre Germania, cum difera situatiile din cele doua tari. Statul elen a fost adus in situatia actuala de guverne succesive care au mentinut deficite bugetare nesustenabile, falsificand chiar registre oficiale pentru a patrunde in zona euro.

Jurnalistii de la The Guardian scriu, luni, ca restructurarea datoriilor de razboi ale Germaniei in 1953, prin Intelegerea de la Londra, s-a facut si prin acordul grecilor. Tsipras, mai noteaza cotidianul britanic, ar putea argumenta scutirea de la plata datoriei publice elene de peste 320 de miliarde de euro prin amintirea acordului din 1953.

Thomas Piketty, economist francez specializat pe problema inegalitatii veniturilor, a sustinut, intr-un interviu acordat in luna mai pentru Die Zeit, tradus pentru The Huffinghton Post, ca mass-media occidentala care se arata in favoarea impunerii masurilor de austeritate in Grecia ignora istoria.

Citat de The Huffinghton Post, Piketty declara ca Germania da dovada de ipocrizie atunci cand insista ca Grecia sa-si plateasca datoriile publice, care au ajuns la peste 320 de miliarde de euro. “Sa ne uitam la istoria datoriilor nationale din Marea Britanie, Germania si Franta, care au fost toate in situatia de astazi a Greciei, chiar mai indatorate [...] Prima lectie la care putem ajunge, daca ne uitam la istoria datoriilor guvernamentale, este ca nu ne confruntam cu ceva nemaiintalnit in privinta Greciei”, a declarat economistul, care afirma in continuare ca Germania nu a platit rascumpararile de razboi dupa cele doua razboaie mondiale, ele au fost restructurate pentru a salva economia germana.

In schimb, Piketty sustine ca guvernul de la Berlin a insistat ca alte state sa-si plateasca datoriile de razboi. “Totusi, Germania a fortat adeseori alte state sa-si plateasca datoriile. Astfel, dupa razboiul franco-prusac din 1870, ea a cerut de la Franta despagubiri de razboi imense, pe care le-a platit in totalitate [...] Statul francez a suferit timp de decenii din cauza obligatiei de a plati rascumparari de razboi. Istoria datoriilor publice este plina de ironie, nu urmeaza ideea noastra de ordine si dreptate.”, a declarat economistul pentru Die Zeit, citat de The Huffinghton Post.

Piketty a criticat ceea ce el numeste integritatea “infantila” a Germaniei, care cere Greciei sa-si plateasca datoriile, desi germanii se aflau intr-o situatie economica similara acum cateva decenii. El sustine ca creditorii internationali ar trebui sa stearga datoria Greciei, asa cum s-a intamplat si cu Germania in 1953.

“Dupa crize majore, care au creat poveri financiare imense pentru unele state, este timpul sa ne uitam spre viitor. Nu putem sa cerem noilor generatii sa plateasca timp de decenii pentru greselile parintiilor lor [...] Grecii au facut, fara nicio indoiala, mari greseli. Pana in 2009, guvernul de la Atena isi falsifica propriile registre. Dar in ciuda acestui fapt, tanara generatie elena nu poarta mai multa responsabilitate pentru greselile politicienilor mai in varsta decat o faceu tinerii germani ai anilor ’50 pentru greselile generatiei care a participat la razboi. Noi trebuie sa privim spre viitor si nu spre pedepsirea nesfarsita a datornicilor.”, a zis Piketty in interviul din Die Zeit, citat de The Huffinghton Post.

Potrivit economistului francez, a elimina Grecia din zona euro ar distruge unitatea europeana si ar impinge bursele sa urmareasca statele care se afla in dificultate financiara.

Jurnalistii de la The Guardian, cu o ideologie de centru-stanga, sustin ca Grecia ar trebui sa se foloseasca de argumentul scutirii Germaniei de la plata rascumpararilor de razboi in 1953, pentru care a semnat la acel moment si guvernul de la Atena, pentru a negocia anularea propriilor datorii fata de creditorii internationali.

The Guardian aminteste ca Germania de Vest a beneficiat de 1,4 miliarde de dolari prin planul Marshall (planul SUA de reconstructie a economiei europene dupa cel de-al doilea razboi mondial), echivalentul a 16 miliarde de dolari astazi. Astfel, statul german a primit 11% din totalul fondurilor acordate de SUA, in timp ce Grecia a primit de patru ori mai putin (Germania de Vest avea in 1950 o populatie de 6,5 ori mai mare decat cea a Greciei). Aliati au cazut de acord in 1953 sa stearga datoria de razboi a Germaniei, acest acord a reprezentat partea ascunsa a planului Marshall, potrivit lui Albrecht Ritschl, profesor de istorie la London School of Economics, mai noteaza cotidianul britanic.

“Planul Marshall are o parte vizibila, care abordeaza programul de reconstructie al Europei, dar si o parte ascunsa, care vizeaza reconstructia europeana prin scutirea Germaniei de la plata rascumpararilor de razboi si crearea unei piete comune la care sa participe si Germania de Vest. Efectele implementarii planului Marshall au fost remarcabile. In timp ce statele din Europa occidentala se confruntau in anii '50 cu datorii care reprezentau pana la 200% din PIB-ul national, Germania de Vest se bucura de datorii care insumau doar 20% din PIB. Asta, precum si intrarea fortata a productiei germane pe pietele europene au fost adevaratele beneficii pe care Germania le-a avut prin planul Marshall", a declarat Ritschl pentru The Economist in 2012, citat de The Guardian.

Tema ipocriziei Germaniei, care forteaza guvernul elen sa-si plateasca uriasa datorie publica, a fost preluata si de media rusa.Agentia de presa Sputnik titreaza “Ipocrizia germana. Nu si-a platit niciodata datoriile, dar ii forteaza oe altii sa o faca”, citand in articol interviul lui Thomas Piketty din Die Zeit, tradus pentru The Huffinghton Post.

Situatia neplatii datoriilor de catre Germania nu este singulara. Intr-o analiza publicata de Stratfor se arata ca in 1938, atunci cand Germania a anexat Austria, guvernul de la Viena avea o datorie publica imensa catre creditorii straini. Germania nazista a respins atunci plata datoriilor, sustinand ca creditele s-au facut in detrimentul interesului cetatenilor austrieci.

In anul 2013, ministrul de externe al Greciei, Dimitris Avramopoulos, a sustinut in Parlamentul elen ca Germania trebuie sa plateasca Greciei 162 de miliarde de euro, care ar constitui rascumparari de razboi, potrivit The Guardian. Politicianul grec ignora existenta intelegerii de la Londra din 1953 pentru stergerea datoriei Germaniei, semnata si de guvernul elen.

Exista si o alta pozitie legata de asa-numita ipocrizie germana. Site-ul eurasiareview.com sustine, luni, ca situtia din Germania de Vest din 1953 a fost tratata diferit fata de cea din Grecia anului 2015. Insa, datoriile de razboi ale Germaniei au fost sterse in 1953 dupa distrugerea economiei in urma razboiului, dupa patru ani de ocupatie militara, pierderi insemnate de teritoriu (Germania de Vest cuprindea 60 % din teritoriul Germaniei), diviziune nationala, milioane de refugiati si cote uriase ale inflatiei. Articolul sustine ca comportamentul Germaniei de Vest, care a reusit sa semneze acordul de stergere al datoriilor, a fost diferit de cel al Greciei – a acceptat compromisuri pentru Europa, a suportat o perioada de austeritate si o crestere lenta a salariilor.

Bloombergafirma, la inceputul anului, ca circumstantele sub care Grecia si-a acumulat datoriile sunt radical diferite fata de modul in care Germania postbelica a ajuns aproape de faliment. Dupa sapte ani de dictatura militara, in 1974 Grecia revine la democratie si incepe sa iroseasca banii de la buget pentru o gama larga de beneficii sociale, inclusiv pensii mai mari, acces universal la servicii sanitare si o birocratie extensiva. Grecia a inceput sa plateasca salariile preotilor ortodocsi si continua sa faca asta. Timp de trei decenii, Grecia a mentinut deficite fiscale nesustenabile, a imprumutat bani pentru a le acoperi, iar apoi a falsificat registre pentru a se putea alatura zonei euro in 2001, mai zice Bloomberg.

Astfel, exista o mare diferenta intre datoria Germaniei dupa cel de-al doilea razboi mondial, cauzata de un guvern dictatorial, care a distrus atat Europa, cat si Germania, si datoria Greciei. Statul elen si-a acumulat datoriile in mod nechibzuit si prin falsificarea registrelor pentru a acoperi adevarata dimensiune a deficitului bugetar, potrivit Bloomberg.

Situatia economiei elene a fost cauzata de refuzul guvernelor de la Atena de a taia din beneficii, de a reduce costurile reprezentate de sistemul de pensii (16% din banii Greciei sunt folositi pentru acoperirea pensiilor) si de a controla evaziunea fiscala, Potrivit unui articol de pe hotnews.ro, in 2011 peste un sfert din economia elena nu platea taxe.