NATO urmeaza sa decida saptamana aceasta sa-si consolideze Forta de reactie rapida, crescandu-i capacitatea la "30.000-40.000 de oameni", adica "mai mult decat o dublare" a efectivului actual, a anuntat luni secretarul generalal al Aliantei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, potrivit Mediafax.
Ministrii Apararii din statele NATO vor lua "decizia de a consolida puterea si capacitatile Fortei de reactie rapida a NATO pana la 30.000-40.000 de oameni, mai mult decat o dublare a dimensiuni sale actuale", a declarat Stoltenberg, in contextul in care ministrii urmeaza sa se intalneasca miercuri si joi la sediul Aliantei Nord-Atlantice, la Bruxelles.
Alianta, dominata de Statele Unite, a creat in 2002 aceasta "Forta de reactie rapida", dotata cu aproximativ 13.000 de oameni, cu capacitatea de a se mobiliza mult mai rapid decat fortele principale.
Insa criza din Ucraina si interventia Moscovei in sustinerea separatistilor prorusi au demonstrat ca aceasta forta ar putea sa nu fie suficient de rapida, in contextul de securitate care a evolut mult, a subliniat Stoltenberg.
In septembrie, sefii de stat si de Guvern din NATO au aprobat o structura mai usoara si mai rapida, forta cunoscuta sub numele de "varf de lance", alcatuita din 5.000 de oameni, capabila sa de mobilizeze in termen de zile si nu de luni.
Consolidarea acestei Forte foarte rapide progreseaza intr-un ritm bun, a apreciat Stoltenberg.
El a adaugat ca NATO urmeaza sa-si "accelereze procesul decizional" pentru a face fata noilor provocari, prin crearea in cadrul structurii sale de comanda a unui nou cartier general care sa coordoneze problemele de logistica.
Ca atare, comandantul suprem al NATO va avea "responsabilitati suplimentare" in privinta mobilizarii, astfel incat Alianta celor 28 de state membre sa poata sa raspunda mai rapid, a precizat el. Acest lucru nu pune insa in discutie controlul politicilor cu privire la militari, a subliniat Stoltenberg.
"Este vorba despre decizii importante care fac parte din adaptarea NATO la un nou mediu de securitate", a spus secretarul general, subliniind asupra importantei ca statele membre sa se conformeze angajamentului pe care si l-au asumat in septembrie, de a-si creste cheltuielile militare pana la 2% din Produsul Intern Brut (PIB).
Noul secretar american al Apararii Ashton Carter urmeaza sa participe la aceasta reuniune, la Bruxelles, o premiera pentru el, in contextul in care Washingtonul a promis sa faca mai mult pentru a-si asigura aliatii, in special statele din fostul bloc de Est ingrijorate de actuala politica a Moscovei.
Tarile baltice au solicitat prezenta permanenta a trupelor NATO pe teritoriile lor. Insa o asemenea miscare risca sa intre in contradictie cu Actul fondator semnat de NATO si Rusia postcomunista cu scopul de a "construi impreuna o pace durabila si respectuoasa".
Intr-o incercare de a ocoli aceasta dificultate, Statele Unite propun sa prepozitioneze in statele de pe flancul din estul Europei - inclusiv in tarile baltice - armament greu pentru echivalentul unei brigazi de lupta (aproximativ 5.000 de oameni).
"Acest lucru nu incalca cu nimic Actul fondator. Tot ceea ce facem noi este defensiv, proportional si confrom angajamentelor internationale pe care ni le-am asumat", a subliniat Stoltenberg luni.
2
5
