Statele Unite au predat Oman-ului sase fosti prizonieri din lagarul de la Guantánamo. Departamentul Apararii a multumit Sultanatului din Peninsula Arabica pentru „gestul umanitar si dorinta de a sustine eforturile SUA pentru inchiderea centrului de detentie de la Guantánamo Bay” relateaza Tagesschau.de. Din anul 2009, presedintele Barack Obama incearca sa-si onoreze o promisiune electorala si sa inchida rau famata inchisoare din golful cubanez, lovindu-se de rezistenta chiar in propriul sau Congres. Iar putine tari se arata dispuse sa gazduiasca fosti suspecti de terorism, chiar daca acestia nu au fost dovediti vinovati.
Inchisoarea de la Guantánamo Bay este „trista mostenire” a lui Obama de la predecesorul sau, George W. Bush. Acesta a transformat o parte din baza militara navala a SUA din Cuba in centru de detentie, dupa atacurile teroriste din 11 septembrie. Lagarul de prizonieri aflat in afara granitelor SUA se afla sub jurisdictie militara, iar justitia civila americana nu este aplicabila acolo in mod nemijlocit, aflam din Wikipedia.de.
Mass-media relateaza ca toti cei sase eliberati de sambata sunt jemeniti. Alti patru au fost transferati, in luna ianuarie, in Oman si Estonia. In anul 2014, 28 de fosti detinuti au fost eliberati si transferati in alte tari. In total, in inchisoarea de la Guantánamo ar mai fi inca 116 detinuti, dintre care aproape jumatate provin din Jemen.
In patru ani, Germania a preluat patru oameni. Kurnaz, un turc cu cetatenie germana din Bremen, s-a putut intoarce acasa in 2006, dupa cinci ani de inchisoare. In 2010, Germania a preluat de la Guantánamo un palestinian fara cetetenie si un sirian, care acum traiesc in Renania-Palatinat, respectiv Hamburg. In mai 2015, landul Baden-Württemberg s-a aratat dispus sa agreeze repatrierea marocanului Younous Chekkouri, ale carui rude locuiesc in acest land si sunt cetateni germani.
Acum este randul Oman-ului sa dea o mana de ajutor, pentru ca SUA sa scape „pas cu pas” de rusinea unor detinuti incarcerati pentru multi ani si fara judecata, in inchisoarea din Cuba. Cei sase jemeniti au fost trimisi sambata 13 iunie cu avionul in sultanatul arab, dupa cum a comunicat Pentagon-ul, citat de Tagesschau.de. Ei au stat in inchisoare peste 13 ani.
Sistemul de detentie operat in tabara militara transformata partial in inchisoare s-a lovit de critici dure pe plan international, deoarece cei mai multi oameni au fost si sunt tinuti in detenție fara a fi fost judecati. Unii dintre acestia au fost si torturati cu metode perfide, pentru a marturisi fapte pe care nu le-au comis.
Astfel reiese din Raportul de 6.700 de pagini al Senatului american publicat in decembrie 2014, cu privire la metodele de tortura practicate de CIA. La acestea m-am referit pe larg pentru Hotnews in articolul „Mai presus de lege - despre tortionari si complici ai CIA“.
Alte abuzuri sunt dezvaluite si de Wikileaks, care in ale sale Gitmo Files „da in vileag documentele secrete despre toti prizonierii de la Guantánamo”. Este vorba despre 765 dintre cei in total 779 de detinuti, la care se refera mii de pagini de documente referitoare la perioada 2002-2008 si cuprinse in memorandumul adresat de JTF-GTMO (Joint Task Force de la Guantánamo Bay) catre Comandamentul Sudic al US din Miami, Florida.
Multi detinuți de la Guantánamo ar fi ramas in arest dupa ce autoritatile americane au ajuns la concluzia ca nu au avut acte criminale, nu sunt vinovati si nici nu reprezinta un pericol pentru statul american. Insa situatia lor a ramas „sensibila” si aparent greu rezolvabila. Trecand atata timp de „vina indecisa” la nivel de autoritati americane, in statele lor ei au ramas indezirabili, daca nu amenintati cu alta inchisoare sau chiar moartea. Iar alte state-gazda pentru ei se gasesc cu greu, chiar daca nimeni nu refuza cu usurinta un favor pe care il cer SUA.
O alta problema care apare la eliberarea acestor oameni este legata de costurile lor de reinsertie sociala. La finele lunii aprilie, sase fosti detinuti de la Guantánamo primiti de Uruguay au ridicat un cort de protest in fata Ambasadei SUA din Montevideo, cerand ajutor de supravietuire si pentru reintegrarea in societate.
Dupa trei saptamani de proteste, cinci dintre cei sase fosti „guantanamisti” au cazut de acord sa incheie protestul, primind 560 de dolari pe luna, asigurare medicala si bani de chirie. Conditia acordarii acestor facilitati a fost ca ei sa invate spaniola si sa ia parte la cursuri de calificare profesionala.
2
1
