Ultima versiune a declaratiei pregatite pentru Summitul de la Riga al Parteneriatului Estic de luna viitoare contine prea putine vesti bune pentru Republica Moldova, Ucraina si Georgia, care aspira sa adere la UE, si subliniaza ambitiile tot mai reduse ale Uniunii fata de vecinii sai de la est, scrie Mediafax citand RFE/RL.
Potrivit postului Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL), care scrie pe site ca a vazut documentul, textul a fost dezbatut timp de o luna la Bruxelles, de catre diplomati din statele membre UE, iar versiunea initiala, intocmita de catre Serviciul European pentru Actiune Extena (SEAE), a fost modificata.
Documentul, care urmeaza sa fie adoptat de catre sefii de guverne la Summitul de la Riga, prevazut in perioada 21-22 mai, a fost trimis celor sase state membre ale Parteneriatului - Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova si Ucraina - spre informare si este de asteptat sa provoace frustrari la Chisinau, Kiev si Tbilisi.
Cele trei tari, care au semnat recent acorduri de asociere cu UE, sperau ca Summitul de la Riga sa le recunoasca in mod clar aspiratiile ca intr-o zi sa adere la blocul european. Insa exista putine indicii, la acest moment, ca acest lucru se va intampla, potrivit RFE/RL.
In text se arata doar ca, "in cadrul Politicii Europene de Vecinatate si Parteneriatului Estic, participantii reafirma dreptul suveran al fiecaru partener de a alege liber nivelul ambitiilor si scopurilor la care aspira in legatura cu Uniunea Europeana. Revine UE si (membrilor sai) suverani sa decida cum vor sa procedeze in relatiile lor".
Surse din cadrul UE au declarat pentru RFE/RL ca ideea declaratiei de la Riga este sa nu fie nici mai mult, dar nici mai putin ambitioasa ca declaratia de la Summitul Parteneriatului de la Vilnius, in 2013.
Limbajul agreat in capitala Lituaniei cu privire la calea catre aderarea la UE era, insa, mult mai clar.
"Participantii la Summitul de la Vilnius isi reafirma recunoasterea aspiratiilor europene si optiunii europe ale unor parteneri si angajamentul lor de a construi o democratie profunda si durabila. In acest context, ei iau nota de angajamentul acelor parteneri de a urma aceste obiective. Participantii reafirma rolul special al Parteneriatului in sustinerea celor care doresc relatii mai apropiate cu UE", se arata in declaratia din 2013.
Versiunea actuala reprezinta o lovitura considerabila, considera RFE/RL, pentru Polonia si Lituania, care doresc sa aduca cele trei tari mai aproape de blocul european. De asemenea, diplomati care sustin cauza Ucrainei s-au lamentat din cauza esecului lor de a include in actuala versiune un rand, agreat de catre ministrii UE de Externe anul trecut, si anume ca Acordul de Asociere cu Ucraina semnat la 21 martie 2014 "nu constituie scopul final al cooperarii UE-Ucraina".
Conflictul din Ucraina
La acea vreme, aceasta expresie era considerata cel mai clar indiciu potrivit caruia Kievul ar putea, intr-o buna zi, sa adere la UE. Diplomatii citati au declarat pentru RFE/RL ca spera la o "imbunatatire" a textului, dupa ce partenerii vor da un raspuns.
Limbajul folosit in declaratie este slab, considera RFE/RL, cand se refera la conflictul din estul Ucrainei. "Evenimentele din Ucraina arata ca principiile fundamentale ale suveranitatii si integritatii teritoriale nu pot fi subevaluate in secolul al XXI-lea pe continentul european".
Insa urmatorul paragraf din proiectul original a fost omis in cel nou - "participantii la summit se declara pregatiti sa ajute la depasirea celei mai mari rupturi din Europa de la sfarsitul Razboiului Rece. Cetatenii nostri se asteapta de la noi sa prevenim repercusiuni negative suplimentare la adresa stabilitatii continentului nostru, iar noi suntem hotarati sa facem acest lucru".
In loc, in versunea actuala se arata ca "participantii la summit sustin cu putere toate eforturile vizand dezescaladarea si solutionarea politica, in baza respectarii independentei, suveranitatii si integritatii teritoriale a Ucrainei. Ei indeamna toate partile sa implementeze rapid si integral acordul din septembrie 2014 de la Minsk si pachetul de masuri in vederea implementarii acestuia din februarie 2015", adaugand ca ei "se asteapta ca toate partile sa-si onoreze angajamentele asumate in acest cadru".
Rusia este mentionata numai in contextul anexarii ilegale a Crimeei, pe care textul o denunta drept o "incalcare a legislatiei internationale si o provocare directa la adresa securitatii internationale".
Ucraina este susceptibila sa fie ingrijorata si cu privire la limbajul folosit referitor la intrarea in vigoare a Zonei de liber-schimb aprofundate si globale (DCFTA) cu UE
Kievul si Bruxelles-ul au fost de acord, in septembrie 2014, sa amane intrarea in vigoare a acordului pana la 1 ianuarie 2016. Aceasta data este scrisa in text, dar a fost adaugat un nou paragraf prin care toti participantii la summit "iau nota, de asemenea, de imprtanta continuarii procesului trilateral privind implementarea DCFTA UE-Ucraina, in mod constructiv, folosind posibilitatile existente disponibile partilor contractante in cadrul DCFTA".
Rusia a insistat sa se amane implementarea masurii cu cel putin un an, iar unele state membre UE au luat si ele in considerare aceasta optiune.
7
5
