​In urma cu doi ani, conducerea Rusiei descoperea „razboiul non-linear”. Foloseste actiuni sub acoperire, militii private si propaganda. In noul joc al Moscovei cu securitatea din regiune, Ucraina nu este ultimul capitol, ci, mult mai probabil, un experiment de laborator, considera un editorial al cotidianului german „Die Welt”.

Vladimir PutinFoto: Captura YouTube

Rusia si-a trezit vecinii europeni din visul Europei pacificate. Si nu e vorba numai despre vecinii directi ai Federatiei. Si cei mai indepartati, precum Germania, incearca sa se obisnuiasca cu noua arhitectura de putere si trec la elaborarea unei noi strategii de securitate. Dezbaterea va dura un an si jumatate, dar putem prezice fara niciun fel de dificultate ca ideea de „razboi hibrid” va ocupa un rol central in noul document. Miza uriasa nu este nici macar Europa de Est sau cea Centrala, ci intreaga constructie euro-atlantica.

Ce vrea Putin NU este al treilea razboi mondial, asa cum se tem multe voci din spatiul public international, dar asta nu inseamna ca nu va folosi mijloace militare pentru a-si atinge scopul. Si ideea nici macar nu e noua. Razboaiele asimetrice sunt mai vechi decat marja amintirii generatiei noastre.

„Razboiul de gherila” a aparut in vremea lui Napoleon. „Terorismul” a fost mereu arma celui mai slab impotriva celui mai puternic. Inventarea armelor nucleare a reprezentat insa o „revolutie a razboiului”, ceea ce a facut ca „micile razboaie” sa ia alta forma in umbra marelui conflict nuclear. Iminenta distrugerii finale prin folosirea armelor atomice a dus la situatia in care marile puteri, practic, au batut palma intre ele. Acolo unde dezastrul ar fi total s-au introdus mecanisme de control reciproc si acorduri de denuclearizare.

De facto, marile puteri nucleare au ajuns sa formeze un „cartel anti-razboi”. Pe langa evitarea „confruntarii finale”, statele cu arsenal atomic mai sunt unite si de un alt interes comun: consolidarea propriei pozitii pentru a impiedica alte state mai mici sa intre in clubul nuclear elitist. Asa a aparut Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare, numai ca el nu a reprezentat primul pas catre dezarmarea nucleara totala a lumii, ci doar o consolidare a structurii nucleare bipolare a lumii: SUA vs URSS.

In acest context, razboaie prin interpusi au fost multe: din Vietnam, trecand prin Orientul Mijlociu si pana in Nicaragua. Mereu s-au folosit mijloace militare cu scopul de a intretine flacarile razboaielor mici, dar si a le tine departe de arsenalele nucleare. Ceea ce a facut Vladmir Puti in Ucraina este folosirea razboiului hibrid dincolo de limitele jocului tactic, ajungand astfel la un intreg sistem strategic.

Apetitul Rusiei vine mancand si o va face in continuare sub limita acelui pas care ar insemna razboi deschis, respectiv incalcarea Articolului 5 din Tratatul NATO. Iar procesul acesta continuu va testa in mod clar tocmai acest Articol 5. Razboiul hibrid nu respecta regulile lumii, dar oare partenerii NATO se vor tine de propriile lor reguli?

Pentru Vladimir Putin, o frontiera este sigura doar atunci cand e securizata de ambele parti de soldati rusi. Liderul de la Kremlin cultiveaza cu state de plata politicieni europeni din Ungaria pana in Franta. Mobilizeaza voluntari si aduce ordine in militii radicale prin infiltrarea de trupe elita. In tot acest timp, Putin pozeaza in pompierul care lupta cu focul pe care tot el l-a aprins. El anunta acordul Minsk II si tot el se uita cum trupele sale calca totul in picioare.

In secolul al 21-lea, primul soldat al Rusiei crede a granita dintre razboi si pace e una fluida. Cu alte cuvinte, procesele in sine se schimba si ele, iar razboiul hibrid se aplica pe ruinele Ucrainei sub pretentia de a lucra la un plan de pace. Forta militara ramane o componenta cruciala, dar ea e completata cu mijloace politice, economice, informatice si de propaganda.

Si nu numai atat. „Exploatarea potentialului protestatar al populatiei locale” sau forte politice dirijate din afara” sau „miscari sociale” - toate acestea sunt parte a noii doctrine militare. Daca proiectam pe harta Europei de Est acest nou concept, atunci ne putem da seama ca Vestul are nevoie de nervi tari in anii urmatori.

Sistemul Putin, bazat pe bunastarea economica data de bogatia de resurse naturale, se prabuseste. Drept urmare, Kremlinul are nevoie de o compensare ideologica nationalista si de un Occident care sa fie portretizat, din nou, drept dusman. Numai asa poate Vladmir Putin sa mentina echilibrul ecuatiei, care cuprinde, ca element principal, razboiul hibrid. In aceasta noua disciplina, Ucraina nu e nici inceputul, dar, cu siguranta, nici sfarsitul.