Palatul Elysee a transmis intr-un comunicat de presa ca cei patru lideri au avut o convorbire telefonica in care au constatat si criticat „incalcarea” acordului de la Minsk. Concluzia conferintei telefonice a fost cererea de respectare „cu strictete” a tuturor prevederilor din acord.

Putin, Porosenko, Merkel si Hollande la MinskFoto: kremlin.ru

Concret, Merkel, Hollande, Putin si Poroshenko au cerut „un armistitiu pe intreaga linie a frontului, fara nicio exceptie”. Armamentul greu trebuie retras, procesul trebuie supervizat de OSCE, iar schimbul de prizonieri trebuie accelerat, au mai convenit cei patru lideri. Ministrii de externe din Germania, Franta, Rusia si Ucraina vor discuta tot astazi pentru a gasi solutii de monitorizare a respectarii acordului.

Ce valoare mai are insa acordul care trebuia sa puna capat luptelor din estul Ucrainei? Realitatea din teren sugereaza ca textul e maculatura.

​A esuat acordul de la Minsk? La aceasta intrebare “nu se poate raspunde clar nici cu Da nici cu Nu”, a spus purtatorul de cuvant al guvernului german Steffen Seibert. Un purtator de cuvant al presedintelui francez Francois Hollande a precizat ca acordul “nu e inca mort”. Problema e ca nimeni nu a crezut cu adevarat ca acordul de la Minsk va fi respectat cu adevarat. Revista germana Spiegelenumera cateva greseli de negociere la Minsk si chiar si dupa.

  1. Problema Debaltseve – este, probabil, cea mai mare greseala a negocierilor din Belarus. Chiar de la inceputul discutiilor, presedintele rus, Vladimir Putin, a cerut ca armta ucraineana sa paraseasca orasul. Doua ore s-a discutat intens despre acest aspect, pana cand Angela Merkel a cerut sa se amane punctul Debaltseve pentru ca negocierile nu avansau deloc. In urmatoarele 15 ore, problema orasului nu s-a mai discutat. Apoi, separatistii au cerut si ei capitularea la Debaltseve, moment in care presedintele ucrainean, Petro Poroshenko, a amenintat cu intreruperea summitului. Abia cand Putin si-a trimis un consilier la delegatia separatistilor, acestia au fost de acord sa semneze textul. Dupa negocieri, Putin si Poroshenko au cazut de acord sa “verifice” situatia din Debaltseve, ceea ce s-a intamplat, pana la urma, in alt mod.
  2. Rezolutia ONU a Rusiei – Zilele trecute s-a dezbatut intens in Occident daca o rezolutie inaintata de Moscova la Consiliul de Securitate ar trebui sustinuta sau nu. Pana la urma, textul a fost votat pentru a sustine aplicarea acordului de la Minsk. Pe marginea sedintei, China a introdus o declaratie in numele tuturor membrilor in care isi exprima “marea grija” legata de luptele “din si din apropierea Debaltseve”. Cu alte cuvinte, Consiliul de Securitate nu a privit caderea orasului in mainile separatistilor drept incalcare flagranta a acordului, ceea ce ridica semnul de intrebare daca nu cumva Occidentul renuntase deja la acest punct.
  3. Controlul – nu exista, in acest moment, o monitorizare internationala eficienta a respectarii acordului. Misiunea OSCE de observatori neinarmati nu face fata, nu are garantii de securitate, nu are tehnica necesara si nici numarul suficient de oameni. Vezi detalii aici.
    Pe de alta parte, Rusia a cerut inainte de Minsk o misiune ONU, formata insa in majoritate din soldati rusi, ceea ce nu a acceptat Kievul. Ucraina cere acum o misiune trupe de securitate ale UE sub mandat ONU. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a respins categoric aceasta idee acuzand Kievul ca vrea sa torpileze acordul de la Minsk. Mai multe aici.
  4. Supravegherea – la Minsk s-a vorbit despre instituirea unui mecanism de supraveghere cvadri-partit la nivel de inalti functionari din ministerele de externe. Pana in prezent, acest mecanism nu are stabilite reguli clare de functionare. Si daca OSCE nu reuseste sa monitorizeze in teren, dialogul intre ministere de externe ar fi cel mult un canal diplomatic, nu o supraveghere reala. (...)