Acum un an de zile, gruparea Statul Islamic nu era foarte cunoscuta pe scena internationala. Chiar si dupa ce a aparut, gruparea a fost perceputa ca doar una din multitudinea de organizatii de acest tip, care profita de pe urma haosului creat in Siria de conflictul cu presedintele Bashar al-Assad, relateaza BBC.

Gruparea Statul Islamic Foto: Captura YouTube

In ianuarie 2014, presedintele american Barack Obama a minimizat capacitatile si amenintarile reprezentate de cei care arboreaza steagul al-Qaeda din Falluja si in alte parti din Siria si irak.

Dar, in doar cateva luni, Statul Islamic controla un vast teritoriu din nordul Siriei si Irakului.

Fostul secretar american al Apararii Chuck Hagel a descris gruparea ISIS ca fiind "sofisticata si bine finantata...Ei sunt mai mult decat un grup terorist...sunt foarte bine finantati", a spus acesta.

Venit anual si surse de finantare

  • Statul Islamic: vanzarea de petrol si taxe pana la 800 de milioane de dolari
  • Talibanii afgani: donatii, trafic de droguri pana la 400 de milioane de dolari
  • Al-Shabab: vanzare de carbune si taxe pana la 100 de milioane de dolari
  • Boko Haram: rapiri pentru rascumparari, strangere de fonduri pana la 10 milioane de dolari
  • Al Nusra Front: donatii, rapiri pentru rascumparari, suma necunoscuta

Mai mult decat oricare alt grup militant, atentia comunitatii internationale este indreptata catre finantele Statului Islamic- venituri obtinute din petrol, impozite, santaj si jafuri.

Coalitia condusa de SUA a redirectionat o mare parte din eforturile sale militare aeriene impotriva rafinariilor de petrol si a rutelor de contrabanda despre care credeau ca se afla la baza supravietuirii financiare a grupului, in speranta ca perturbarea surselor de finantare va grabi caderea ISIS.

Importanta finantarii in conflict este o idee atat de veche precum conflictul in sine. Oratorul roman Cicero a observat ca "fota razboiului sta intr-o sursa nelimitata de bani".

Mai recent, in timpul Razboiului Rece, statele au sponsorizat violenta politica prin finantarea si sustinerea mandatarilor.

Cu toate acestea, sfarsitul Razboiului Rece si utilizarea rezolutiilor Consiliului de Securitate al ONU impotriva unor tari precum Libia si Sudan au provocat declinul dramatic al terorismului sponsorizat de stat.

In timp ce organizatii precum Hezbollah continua sa functioneze cu sprijin de la stat, organizatiile teroriste care au aparut dupa Razboiul Rece nu au putut sa se bazeze pe sponsorizarea statului, avand nevoie de surse proprii de finantare.

Gestionarea financiara abila se afla in centrul succesului oricarei organizatii teroriste. Aceasta reprezinta "seva" lor, dar si una dintre cele mai mari vulnerabilitati.

Donatorii

Asigurarea si mentinerea unei surse financiare de incredere este cheia trecerii de la un grup radical vulnerabil la o organizatie terorista recunoscuta.

Gruparile de succes sunt de multe ori definite de abilitatile lor ca manageri la fel cum sunt definite si de expertiza militara si abilitatea de a recruta luptatori.

In general, grupurile teroriste pot obtine bani din doua surse primare:

  • Pe plan intern, fondurile sunt generate de taxarea oamenilor, a afacerilor si a rutelor de transport; incasari din rapiri si rascumparari; profituri din comert
  • Pe plan extern, fondurile sunt oferite de catre donatori bogati care empatizeaza cu cauza gruparii

Uneori, donatiile sunt transferate intre grupari teroriste care au aceleasi principii. Spre exemplu, gruparea nigeriana Boko Haram a primit 250.000 de dolari de la al-Qaeda din Magrebul Islamic in 2012.

Intr-o scrisoare din 2005, fostul lider adjunct al al-Qaeda, Ayman al-Zawahiri, le-a spus celor din al-Qaeda din Irak sa le transfere 100.000 de dolari pentru ca majoritatea liniilor de finantare ale acestora fusesera taiate.

Desi donatiile nu pot fi ignorate ca sursa de finantare, acestea sunt vulnerabile pentru ca pot fi perturbate de autoritati, iar "alimentarea" este nesigura.

Pentru a-si stabili independenta financiara, gruparile teroriste trebuie sa treaca de la finantarea externa la cea interna, la cea auto-generata, care este mult mai greu de intrerupt de catre comunitatea internationala.

Droguri

Al-Shabab din Somalia reprezinta un bun exemplu. In timp ce grupul primeste fonduri limitate din surse externe, acesta a dezvoltat o afacere de export cu carbune foarte profitabila, care genereaza pana la 80 de milioane de dolari pe anu, potrivit ONU.

La fel ca ISIS, Al-Shabab controleaza teritorii si populatii, operand un cvasi-guvern in respectivele zone. Aici, grupul colecteaza taxe oferind protectie la schimb.

ISIS promite servicii si aprovizionare cu alimente musulmanilor din zonele pe care le controleaza.

Controlul asupra unui teritoriu permite si companiilor profitabile (ex: cultivarea macului in Afganistan) sa infloreasca.

Peste 7 miliarde de dolari au fost cheltuiti pentru combaterea traficului de droguri in Afganistan. In ciuda unui efort de 13 ani al NATO, culturile de mac au depasit un nou record, iar talibanii exploateaza pozitia Afganistanului de furnizor pentru a castiga peste 150 de milioane de dolari pe an.

Dar, nu toate grupurile controleaza teritorii cu populatii care pot fi taxate. Cu baza in Sahara, Magrebul Islamic obtine bani din doua surse principale:

  • Rapirea turistilor straini pentru rascumparare, afacere care a adus gruparii peste 100 de milioane de dolari in ultimii 5 ani.
  • Controlul asupra rutelor traficului de droguri

Organizatia Haqqani, care are baza in zona frontierei dintre Afganistan si Pakistan, are ca principala sursa de finantare contrabanda.

Gruparea controleaza rutele de contrabanda, care beneficiaza de pe urma instabilitatii din Afganistan si Pakistan.

Comertul cu ostatici

Rapirea pentru rascumparare este o practica din ce in ce mai utilizata de gruparile teroriste.

Al-Qaida din Peninsula Arabica, cu baza in Yemen, a castigat 20 de milioane de dolari din comertul cu ostatici in perioada 2011-2013.

ONU accentueaza rentabilitatea acestei "afaceri", dezvaluind ca organizatiile teroriste au castigat 120 de milioane de dolari din rascumparari in perioada 2004-2012.

Organizatia Natiunilor Unite estimeaza ca Statul Islamic a strans pana la 45 de milioane de dolari din aceasta activitate in ultimul an.