Membrele est-europene ale Aliantei Nord Atlantice cer NATO redirectionarea sistemului de aparare antiaeriana astfel incat sa ofere protectie si fata de o eventuala amenintare a Rusiei, pe fondul temerilor din ce in ce mai mari ca Moscova va interveni militar in Ucraina, relateaza Der Spiegel. Potrivit publicatiei germane, solicitarea a impartit alianta intre sustinatorii si oponentii unei redirectionari catre Rusia.

Cum functioneaza scutul antirachetaFoto: Agerpres

Oficialii NATO au in vedere remodelarea scutului antiracheta din Europa, astfel incat sistemul sa protejeze continentul nu doar de posibile atacuri din directia Orientului Mijlociu,ci si de eventuale amenintari din partea Rusiei, arata sursa citata.

DEr Spiegel precizeaza ca solicitarile pentru redirectionare sistemului, sustinut de SUA, vin mai ales din partea Poloniei, dar si din partea altor state NATO precum Lituania, Estonia si Letonia, tari care se simt amenintate de o eventuala interventie ruseasca in Ucraina.

Inaintea summitului NATO de saptamana viitoare, cele 4 tari le-au solicitat celorlalti membri NATO sa se puna de acord asupra unui limbaj in cadrul intalnirii care sa paveze calea catre un astfel de plan.

Insa majoritatea statelor membre NATO, in special Germania, se impotrivesc acestei propuneri, avertizand ca ar putea reprezenta o provocare inutila la adresa Moscovei.

Reprezentantii acestor tari au aratat ca de ani de zile NATO incearca sa convinga Rusia ca scutul antiracheta nu este indreptat impotriva ei.

Discutiile pe aceasta tema ar fi fost amanate pana dupa summitul NATO de saptamana viitoare din Tara Galilor.

Totusi, sustinatorii ideii au reusit sa puna in discutie, inaintea summitului, subiectul masurilor de siguranta pentru Polonia si statele baltice - cresterea numarului de zboruri de recunoastere efectuate de NATO la granitele lor estice - nu vor inceta automat dupa un an, asa cum era planuit initial.

Cancelarul german Angela Merkel a cerut ca aceasta actiune militara sa fie reaprobata de catre toate statele membre NATO dupa un an. In cele din urma, Berlinul a vazut ca este singurul cu aceasta pozitie si a renuntat la idee, mai informeaza Der Spiegel.