​Razboaie civile, conflicte asimetrice, epidemii mortale. 12 tari din Europa, Orientul Mijlociu si Africa Centrala fierb in acest moment in crize care ameninta stabilitatea si securitatea globale.

Harta crizelorFoto: Google Maps

Grupate intr-un "triunghi de foc", cele 12 puncte cumuleaza o densitate fara precedent de crize in zona africano-euro-asiatica, unde Uniunea Europeana si partenerii sai traditionali constituie o insula de stabilitate si siguranta, bazate pe o coeziune a valorilor.

HotNews.ro a trecut in revista focarele de instabilitate: Ucraina, Israel si Teritoriile Palestiniene, Irak, Siria, Libia, Mali, Republica Centrafricana, Guinea, Liberia, Nigeria, Sierra Leone si Afganistan.

  • Ucraina. De aproape jumatate de an, fortele guvernamentale ucrainene se confrunta cu o insurgenta a etnicilor rusi din estul Ucrainei si cu forte din Rusia. In martie 2014, Rusia a anexat peninsula ucraineana Crimeea, in pofida protestelor guvernului de la Kiev, NATO, UE. In Donetk si Lugansk insurgentii pro-rusi si-au autoproclamat asa-numite republici separatiste. NATO, Statele Unite si UE au condamnat implicarea Rusiei in Ucraina, insa deciziile de sanctionare nu au depasit, initial, un stadiul simbolic - interdictii de calatorie pentru unii oficiali rusi, conturi blocate ale acestora. Insurgentii pro-rusi au doborat, insa, un avion de pasageri al Malaysia Airlines in 17 iulie. Moartea tuturor celor 298 de pasageri si membri ai echipajului a provocat furie in tarile victimelor: Olanda, Malaezia, Australia, Marea Britanie, Germania, Statele Unite, Canada, Romania. Actul criminal a determinat SUA si UE sa decida sanctiuni ceva mai ferme asupra Rusiei, cuprinzand intreruperea schimburilor comerciale in unele sectoare. In estul Ucrainei, luptele intre militarii oficiali ucraineni si insurgentii pro-rusi continua, macinand stabilitatea acestei tari. Peste 500 de civili si mai mult de 1.200 de militari au murit pana acum in conflict, iar NATO avertizeaza asupra posibilitatii ca Rusia sa intervina militar peste granita. Kremlinul a si anuntat luni ca este gata sa trimita un "convoi umanitar" in estul Ucrainei. Economia Ucrainei, si asa lovita, se confrunta cu probleme si mai mari, cauzate de taierea gazului rusesc, blocarea activitatii industriei din est, gonirea investitorilor straini.
  • Gaza. In noiembrie 2012, Teritoriile Palestiniene au capatat recunoasterea de stat non-membru observator la ONU, prin votul Adunarii Generale. Dintre membrii permanenti ai Consiliului de Securitate al ONU, Rusia, China si Franta au votat pentru aceasta recunoastere, Statele Unite au fost impotriva, iar Marea Britanie s-a abtinut. Si Romania s-a aflat printre tarile care s-au abtinut, la fel ca Germania sau Australia. Palestina a facut astfel un pas important catre recunoasterea statalitatii sale depline de catre comunitatea internationala. Pe de alta pate, situatia economica si sociala a Fasiei Gaza a continuat sa se deterioreze pe fondul blocadei impuse de Israel si Egipt. In plus, cvartetul pacii (SUA, UE, ONU, Rusia) nu a marcat progrese notabile in solutioarea conflictului din orientul Mijlociu. Acesta este contextul in care in iunie 2014 trei tineri israelieni au fost rapiti si ucisi in Cisiordania, Israelul acuzand gruparea Hamas. Ca raspuns, un adolescent palestianan a fost rapit in Ierusalimul de Est si ucis de trei tineri evrei, care au fost adusi in fata justitiei israeliene. Un raid israelian in Fasia Gaza s-a soldat cu eliminarea a 6 militanti Hamas, organizatia palestiniana raspunzand cu rachete lansate in teritoriul israelian. Loviturile aeriene au fost raspunsul imediat al Israelului asupra Fasiei Gaza, insa in 8 iulie, administratia Netanyahu a declansat Operatiunea Protective Edge, care cuprinde inclusiv actiuni la sol, cu obiectivul declarat de a distruge o retea de tuneluri din beton pe care teroristii Hamas le foloseau pentru a patrunde in Israel pentru atentate. Odata cu instalarea regimului militar al lui Abdel el-Sisi in Egipt, puternic laicizat, armata egipteana a distrus o parte din tuneluri si a diminuat puternic traficul de armament prin Egipt catre Gaza. Pe partea sa de frontiera, insa, Israelul a considerat ca trebuie sa actioneze, la randu-i, pentru distrugerea tunelurilor. Circa 2.000 de civili palestineni, intre care copii si femei, au murit in urma actiunilor Armatei israeliene indreptate impotriva Hamas. Trei civili au murit in Israel ca urmare a loviturilor Hamas.
  • Irak. Criza curenta din Irak ilustreaza esecul unui model politic si social pe care Statele Unite si aliatii sai au incercat sa-l aduca in aceasta tara dupa rasturnarea regimului Saddam Hussein (dictatorul era exponent al confesiunii islamice sunnite, minoritara in Irak) in 2003. In nord, organizatia terorista sunnita Statul Islamic, desprinsa din Al-Qaida, a proclamat, in 29 iunie 2014, un asa-numit califat, un pseudo-stat cu regim islamic strict. Organizatia a executat mii de militari ai guvernului irakian in principal musulmani shiiti, filmand si postand pe internet executiile. Oragnizatia sunita isi directioneaza represiunea in principal asupra musulmanilor shiiti, crestinilor si a yazidilor (de etnie kurda), amenintand statalitatea Irakului. In 7 august, presedintele american Barack Obama a autorizat lovituri aeriene asupra pozitiilor SI.
  • Siria. "Califatul" lui Abu Bakr al-Baghdadi ocupa si nordul Siriei, orasul Rakka fiind centrul sirian al organizatiei. Organizatia este dominata de islamul sunnit radical, centrat in jurul sectelor ultra conservatoare salafite si wahhabite si se opune regimului autoritar, dar laic si destul de tolerant din punct de vedere religios al presedintelui sirian Bashar al-Assad (de confesiune shiita alawita). De patru ani, Siria este devastata de un razboi civil cumplit, in care populatia cade victima tuturor fortelor beligerante: regimul al-Assad, Statul Islamic, opozitia politica, grupari islamice, miscarile kurde care sunt prezente si in Irak. In total, cel putin 150.000 de oameni au murit in razboiul sirian, din care o treime erau civili.
  • Libia. In februarie 2014, seful Fortelor Terestre ale Libiei, generlul-maior Khalifa Belqasim Haftar, a anuntat ca a dizolvat Congresul National General, legislativul libiei post-Gaddafi, institutia conducatoare a tarii. Congresul National General si guvernul politic al Libiei au respins incercarea de lovitura de stat si, sprijinita de o serie de organizatii teroriste islamice, si-a organizat contra-ofensiva la Benghazi. Generalul Khalifa Haftar, cetatean american care a trait 20 de ani in SUA, unde a si fost instruit de CIA, a declansat Operatiunea Demnitatea, impotriva fortelor politice din Libia, declarand ca ofensiva este indreptata impotriva terorismului. In acest moment, in Libia se lupta tabara generalului Haftar, care cuprinde cea mai mare parte din Armata Nationala Libiana, cu tabara Camerei Reprezentantilor, care cuprinde o parte importanta a Armatei Nationale Libiene, precum si o serie intreaga de grupari si organizatii jihadiste si teroriste, printre care Ansar al-Sharia, responsabila pentru atacul terorist asupra misiunii diplomatice a SUA de la Benghazi, in urma careia au fost ucisi patru americani, printre care si ambasadorul Christopher Stevens. Circa 1.000 de oameni au murit in noul conflict libian.
  • Ebola. Incepand din decembrie 2013, o epidemie de ebola a izbucnit in Guinea, extinzandu-se apoi si in 3 alte tari vest-africane: Liberia, Nigeria si Sierra Leone. Conform datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii din 11 august, 1013 oameni au murit de ebola in Guinea (373), Liberia (323), Sierra Leone (315), Nigeria (2). Marti, a murit si un preot spaniol care contractase boala in Africa si fusese adus la Madrid pentru tratament. De asemenea, Statele Unite au repatriat din Liberia doi  americani - un medic si o sora medicala misionara - care luasera ebola. Boala, depistata prima data in 1976 in Sudan si Republica Democrata Congo, se transmite foarte usor, prin saliva, sudoare, sange si poate fi purtata si de animale.
  • Nigeria. Tara imensa, cu o populatie de circa 170 de milione de oameni si o suprafata de aproape 1 milion kmp, este afectata de o insurgenta islamica in nord. Musulmanii sunt majoritari in Nigeria (50,5%), insa crestinii (48%) detin puterea politica si financiara in tara. De prin 1999, organizatiile teroriste islamice Boko Haram si Ansaru lupta pentru izolarea nordului tarii si crearea unui stat nigerian islamic, in care sa se aplice doar legea islamica Sharia in locul sistemului secular actual.  In aprilie 2014, Boko Haram a rapit 276 de eleve dintr-o scoala, pe motiv ca educatia vestica este contrara preceptelor islamice.
  • Mali. Din ianuarie 2012, guvernul oficiali din Mali se confrunta cu organizatia Miscarea Nationala de Eliberare a Azawad, care a ocupat nordul tarii. Gruparea este constituita din tuaregi trans-nationali, care au luptat si in razboiul din Libia. In ajutorul guvernului a sarit Franta, insa in conflict sunt implicate si grupari islamice cu legaturi cu Al Qaida, printre care si temuta Boko Haram sau Miscarea pentru Unicitate si Jihad in Africa de Vest. In ianuarie 2013, teroristii islamici, in drumul lor din Libia catre Mali, au luat ostatici personalul de la exploatarea de gaze Amenas, din Algeria. 37 de ostatici au murit, intre care si doi romani.
  • Republica Centrafricana. Tara este formata 80% din crestini si 15% din musulmani. In decembrie 2012, gruparea islamica Seleka a inceput o insurgenta care a condus la rasturnarea de la putere a presedintelui Francois Bozize, crestin. Liderul Seleka, Michel Djotodia, s-a proclamat presedinte si a declarat dizolvarea organizatiei. Mebrii ei au refuzat, insa, sa depuna armele, angajandu-se mai departe in conflictul cu crestinii. In ianuarie 2014, si Djotodia a lasat puterea din mana, pe fondul haosului din tara. Conducerea statului este asigurata in prezent de presedinta Catherine Samba-Panza, insa haosul domneste in intreaga tara. Pe fondul esuarii statului, crestinii si-au organizat militii locale, pentru a contracara Seleka, mii de civili crestini, dar si musulmani fiind ucisi in fosta colonie franceza. Uniunea Europeana, Franta si Africa de Sud au trimis trupe pentru a ajuta guvernul oficial sa stabilizeze tara, dar rezultatele concrete se lasa asteptate.  
  • Afganistan. Cei circa 45.000 de militari ai fortelor internationale ISAF care mai sunt in prezent in teatrul de operatiuni urmeaza sa fie retrasi pana la sfarsitul anului 2014. Dupa acest moment, fortele internationale, inclusiv Romania ca stat NATO, vor mentine un numar redus de militari pentru antrenarea trupelor afgane. Armata guvernului afgan dispune de 350.000 de militari, care se confrunta in continuare cu 75.000 de talibani si insurgenti islamisti Haqqani si Al-Qaida. SUA au propus Afganistanului un Acord bilateral pentru securitate (BSA), care sa stabileasca termenii in care America va acorda mai departe asistenta Kabulului dupa 2014, insa presedintele afgan Hamid Karzai refuza sa semneze documentul. Karzai urmeaza sa-si incheie mandatul dupa ce un nou presedinte va fi investit. In 22 august este asteptata pronuntarea rezultatului alegerilor prezidentiale din aprilie si iunie, grevate de acuzatii de frauda. Ashraf Ghani Ahmadzai (independent) si Abdullah Abdullah (Coalitia Nationala din Afganistan) isi disputa Presedintia. Ghani a iesit pe primul loc la numaratoare, insa Abdullah a contestat rezultatul.

(Surse: Stratfor, Wikipedia, Organzatia Mondiala a Sanatatii, ONU, NATO, Comisia Europeana, Washington Post, Wall Street Journal)