Liderii europeni nu au reusit sa ajunga la un acord, in noaptea de miercuri spre joi, asupra nominalizarilor in posturile de conducere ale Uniunii Europene, urmand sa faca o noua tentativa in acest sens la finele lunii august, scrie AFP.

Sefii de stat si de guvern din cele 29 de tari membre urmeaza astfel sa se reuneasca intr-un nou summit extraordinar, in 30 august, pentru a gasi un compromis asupra numelor presedintelui Consiliul European si al sefului diplomatiei UE.

"Nu ne aflam inca in punctul in care sa avem o solutie de consens asupra ansamblului pachetului", a declarat presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy. "Este pacat, dar nu dramatic", a adaugat acesta, apreciind ca este "perfect normal ca acest gen de operatiuni delicate sa necesite timp".

"Am deplina incredere in faptul ca vom ajunge acolo, pas cu pas, etapa cu etapa", a declarat cancelarul german Angela Merkel, la finalul summitului, in timpul caruia a sarbatorit si implinirea a 60 de ani, cu flori si sampanie.

Chestiunile in discutie sunt deosebit de complexe. Dupa alegerea, marti, a crestin-democratului Jean-Claude Juncker in fruntea Comisiei, atribuirea celor doua posturi, de sef al diplomatiei UE si de presedinte al Consiliului, depinde de echilibre dreapta-stanga, nord-sud/est-vest, dar si de barbati-femei si de generatii.

Van Rompuy a fost insarcinat sa propuna un "pachet" care sa tina cont si de presedintia permanenta a Eurogrup, care ar trebui sa revina ministrului spaniol al Economiei, conservatorul Luis de Guindos.

Dar sefii de stat si de guverne trebuie sa tina cont si de calculele din Comisia Europeana, cu obiectivul de a obtine un portofoliu important pentru tarile lor, ceea ce mareste miza negocierilor.

O tentativa care a fost, aparent, respinsa de Juncker, un veteran al afacerilor europene care vrea sa-si formeze Comisia de o maniera independenta, potrivit unor surse europene.

Statele trebuie sa-si nominalizeze comisarii pana la finele lui iulie, ceea ce va permite constituirea echipei in august, inaintea urmatorului summit european.

"A existat constatarea ca nu poate fi nominalizat in Inalt reprezentant daca nu exista un pachet global. Si nu poate exista un pachet global daca nu exista o anumita claritate in compozitia viitoarei Comisii", a rezumat presedintele francez Francois Hollande.

Fara personalitati "pro-Kremlin"

Postul de Inalt reprezentant pentru Afacerile externe ramane piesa esentiala a acestui puzzle, in conditiile in care crizele se agraveaza in Ucraina si in Orientul Apropiat.

Liderii europeni au decis, de altfel, miercuri sa inaspreasca sanctiunile impotriva Moscovei, tintind "entitati", inclusiv rusesti, acuzate ca sustin actiunile separatistilor in Ucraina.

"Contributia ruseasca la pace este insuficienta", si-a exprimat regretul Angela Merkel: "Ostaticii nu au fost eliberati, controlul frontierelor nu a fost restabilit si grupul de contact nu functioneaza".

In acest context international foarte tensionat, dorinta Italiei de a obtine postul de sef al diplomatiei UE pentru noul sau ministru al Afacerilor Externe, Federica Mogherini, a intampinat o puternica rezistenta.

Tarile baltice si Polonia se opun din cauza pozitiei Romei, considerata prea favorabila Rusiei. Intr-o aluzie la vizita Federicai Mogherini la Moscova, la inceputul lui iulie, presedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, a respins in termeni foarte duri personalitati "pro-Kremlin".

Bulgara Kristalina Georgieva pare sa se bucure de mai mult consens. Actualul comisar pentru Ajutor umanitar, fost cadru al Bancii Mondiale, aceasta femeie energica are ca handicap faptul ca apartine dreptei, dar are ca atuuri experienta si faptul ca provine din Europa de Est, o zona care aspira la acest post.

Stanga revendica si presedintia Consiliului, iar Hollande a insistat asupra faptului ca ar trebui sa revina unei femei. Numele invocat cel mai des in discutii este cel al premierului danez, Helle Thorning-Schmidt, o social-democrata acceptabila atat pentru Angela Merkel cat si pentru David Cameron.

Dar nici dreapta nu renunta la acest post si avanseaza nume precum premierii olandez, Mark Rutte, polonez Donald Tusk si irlandez Enda Kenny, alaturi de fostii premieri leton Valdis Dombrovskis si estonian Andrus Ansip.

Abila, Angela Merkel a apreciat drept aproape "automat" ca diplomatia sa revina stangii, pentru a afirma insa imediat ca alegerea trebuie sa fie "total libera" pentru presedintia Consiliului.