Presedintele rwandez Paul Kagame a critict voalat luni, in timpul ceremoniilor pentru comemorarea a 20 de ani de la genocidul din Rwanda, rolul controversat jucat de Franta in masacrul din 1994, transmite AFP. Declaratiile presedintieie rwandeze vine dupa ce autoritatile i-au retras duminica ambasadorului Frantei la Kigali, Michel Flesch, acreditarile care i-ar fi permis sa asiste la ceremoniile oficiale, impiedicandu-l pana si sa depuna o coroana de flori la memorialul din capitala tarii.

"Oamenii nu poate fi mituiti sau fortati sa isi schimbe istoria. Nicio tara nu este suficient de puternica - chiar daca se considera a fi - pentru a schimba faptele", a declarat in engleze presedintele rwandez inainte de a afirma, in franceza, "la urma urmei, faptele sunt lucruri incapatanate", declansand uralele celor 30.000 de spectatori prezenti pe stadionul Amaharo din capitala Kigali.

Cu putin timp inainte, liderul rwandez estimase ca nu exista "nicio justificare in a face paralele presupus morale, timpul trecut nu ar trebui sa ascunda faptele, sa reduca responsabilitatea sau sa transforme victimele in raufacatori", facand trimitere, se pare, la criticile severe lansate impotriva autoritatilor de la Kigali de cei mai apropiati aliati ai lor, Statele Unite ale Americii.

Parisul a anulat initial participarea sa la ceremonii, dupa ce presedintele Kagame a acuzat din nou, in acest weeekend, Franta - aliata in 1994 a regimului lui Juvenal Habyarimana si al carei rol in masacrele care au dus la moartea a 800.000 de persoane in 100 de zile ramane controversat - ca a jucat un rol activ in genocid.

Duminica seara, Parisul a informat totusi ca va fi prezent la ceremonii prin ambasadorul sau la Kigali, Michael Flesch, insa acesta a anuntat ca autoritatile rwandeze i-au retras acreditarile care i-ar fi permis sa asiste la ceremoniile oficiale. Acestia i-au transmis ca nu va putea lua merge nici la memorialul de la Gisozi, in capitala rwandeza, pentru a depune o coroana cu flori.

Aceasta comemorare reprezinta o provocare importanta pentru Kigali, care a beneficiat de multa vreme, pe plan diplomatic, de sentimentul de vinovatie al comunitatii internationale, provocat de lipsa de reactie la masacre.

Insa autoritatile rwandeze au fost recent acuzate de catre ONU si Washington de destabilizarea estului Republicii Democrate Congo si de implicarea in uciderile si in tentavele de asasinat a disidentilor rwandezi refugiati in Africa de Sud.

"Cei care cred ca Rwanda sau Africa au inca nevoie de aprobarea lor pentru a fi guvernati asa cum ar trebui de catre proprii lor oameni, de catre conducatorii pe care oamenii i-au ales, traiesc in continuare intr-o lume care a trecut", a mai declarat presedintele rwandez, raspunzand criticilor privind presupusul autoritarism al guvernului sau.

Organizatia Natiunilor Unite s-a declarat luni rusinata de faptul ca nu a reusit sa previna genocidul din 1994, a aratat presedintele ONU Ban Ki-moon, adresandu-se celor prezenti pe stadion, potrivit BBC.

Presedintia franceza a aratat, intr-un comunicat de presa, ca Franta "se asociaza cu poporul rwandez pentru a onora memoria tuturor victimelor genocidului".

"Avem cu totii datoria de a munci pentru ca o astfel de drama sa nu se mai produca", subliniaza textul trimis de Palatul Elysee.

Comunicatul de presa, semnat de presedintele Francois Hollande, nu face nicio mentiune cu privire la polemica in curs dintre Paris si Kigali.

Presedintele american Barack Obama a adus si el un omagiu duminica victimelor genocidului din Rwanda. Cu aceasta ocazie, liderul de la Casa Alba a subliniat ca genocidul rwandez nu a fost "nici accidental, nici inevitabil".

"Evenimentele ingrozitoare din cele 100 de zile - cand prietenii s-au intors impotriva prietenilor, vecinii impotriva vecinilor - ne obliga sa rezistam celor mai rele instincte, asa cum curajul celor care si-au riscat viata pentru a o salva pe a altora ne aminteste de obligatiile pe care le avem fata de cei apropiati", a declarat Obama.

Noile tensiuni intre Paris si Kigali intervin intr-un moment in care a avut loc o normalizare a relatiilor dintre cele doua tari, in urma reconcilierii oficiale din 2010. Franta a recunoscut, in 2010, "grave erori de apreciere" privind genocidul din Rwanda, insa a refuzat sa-si ceara scuze, cum au solicitat autoritatile de la Kigali.

Si ceremoniile de comemorare a 10 ani de la genocid, in 2004, au fost marcate de un incident diplomatic. Delegatia franceza, condusa la acel moment de secretarul de Stat din Ministerul de Externe, Renaud Muselier, si-a scurtat vizita la Kigali, dupa ce presedintele Kagama a atacat Franta in discursul sau, denuntand in special absenta scuzelor din partea Parisului.

In perioada aprilie-iulie 1994, aproximativ 800.000 de persoane, in principal din minoritatea tutsi, au fost masacrate in Rwanda de catre soldati ai armatei rwandeze si de catre militiile hutu.