Turcii sunt chemati weekendul acesta la urne pentru un scrutin electoral tensionat, care a prins alura unui referendum pentru popularitatea premierului tarii Recep Tayyip Erdogan, contestat prin miscari de protest si implicat int-un scandal politico-financiar fara precedent, relateaza AFP.

Recep Tayyip ErdoganFoto: Agerpres/AP

La zece luni de la protestele antiguvernamentale care au facut sa tremure din temelii regimul de la Ankara, Erdogan si formatiunea sa, Partidul Justitiei si Dezvoltarii (AKP), la putere din 2002, intra in cursa electorala de pe o pozitie dificila.

Seful majoritatii islamice-conservatoare din Tucia se confrunta inca din 17 decembrie 2013 cu grave acuzatii de coruptie, fiind vizat in mod direct prin difuzarea pe internet a unei serii de interceptari telefonice.

De-a lungul unei campanii dure, prim-ministrul turc a ripostat denuntand un "complot" urzit impotriva lui de fostii sai aliati, gruparea predicatorului musulman Fethullah Gülen, si cerandu-le sustinatorilor sa le dea "o lectie buna" pe 30 martie.

"Startegia sa este simpla", rezuma cercetatorul Sinan Ulgen, de la centrul de cercetare Edam din Istanbul, "sa se spele de acuzatiile de coruptie la urne".

Insa discursurile sale acide la adresa "teroristilor" sau "tradatorilor", epurarile politice si cele din justitie, legile sale catalogate drept "crime impotriva libertatii" si blocarea retelei de microblogging Twitter si, ulterior, a platformei YouTube au radicalizat ca niciodata dezbaterea politica.

Pe data de 12 martie, sute de mii de turci au iesit in strada cu ocazia funeraliilor unui adolescent decedat in urma ranilor suferite in timpul protestelor de anul trecut pentru a cere demisia premierului "asasin".

Hotarata sa profite de situatie, opozitia a "nationalizat" scrutinul municipal din 30 martie si spera un "vot" de neincredere pentru cel pe care membrii opozitiei il descriu drept "hot" si "dictator".

Institutele de sondaj din Turcia anunta eroziunea pozitiei AKP, care a castigat cu greu 50% din voturi in alegerile legislative din 2011, insa nu o degringolada generala.

Cu toate acestea, potrivit sondajelor privind intentiile de vot pentru duminica realizate in ultima saptamana, AKP o sa primeasca intre 35% si 45% din voturi la nivel national, pentru ca, in pofida scandalurilor si a controverselor, Erdogan ramane, de departe, omul politic cel mai popular din intreaga tara.

Potrivit estimarilor, partidul lui Erdogan, care a castigat toate alegerile dupa 2002, ar urma sa primeasca duminica cea mai mare parte a voturilor, pozitionandu-se in fata Partidului Republican al Poporului (CHP), de factura social-democrata, sau a Miscarii pentru Actiune Nationalista (MHP).

"Erdogan este un politician foarte abil si continua sa exercite o presiune foarte mare asupra tuturor institutiilor turce", arata Brent Sasley, politolog la Universitatea din Texas. "Este dificil de cuantificat reculul pe care il va suporta, insa exista putine sanse ca popularitatea sa sa se modifice", a adaugat specialistul.

Reprezentantii partidului de la putere au indicat deja ca orice punctaj peste 38,8% la alegerile municipale va fi considerat o victorie.

Increzator in fortele sale, Erdogan a declarat public ca va iesi din viata politica in cazul in care AKP nu iese in frunte duminica seara.

In ciuda acestor certitudini nationale, partidul premierului turc este contestat puternic in doua dintre cele mai mari orase ale tarii, orase ale caror rezultate au o valoare simbolica si dau tonul general al intregului scrutin, arata AFP.

Trecerea capitalei tarii, Ankara, in opozitie, miscare considerata probabila, sau a Istanbului, unde Erdogan si-a lansat cariera politica in calitate de primar, ar aparea ca esecuri personale cu consecinte pentru viitorul sau politic.

"Rezultatele de duminica seara vor determina, in mare masura, strategia sa pentru lunile care vin", estimeaza politologul Cengiz Aktar, de la universitatea Sabanci din Istanbul.

In cazul unei victorii detasate a partidului sau, premierul ar putea fi tentat sa se prezinte la alegerile prezidentiale din 10 august, organizate, pentru prima data, prin vot universal direct.

In caz contrar, asa cum a lasat sa se inteleaga, Erdogan ar putea modifica statutul AKP, care il impiedica sa detina mai mult de 3 mandate, inaintea alegerilor parlamentare din 2015, si sa ceara un nou mandat in fruntea guvernului.

Unii analisti cred insa ca actuala criza a afectat cu siguranta imaginea lui Erdogan. "El a devenit principala sursa de instabilitate din aceasta tara", considera Ahmet Insel, profesor la universitatea Galatasaray din Istanbul. "Indiferent de rezultatul alegerilor municipale, legitimitatea sa va fi mereu contestata", a adaugat analistul.