Ambasadorul Ucrainei la UE a facut apel la "unitate" inaintea referendumului de duminica din Crimeea. Kostyantin Yeliseyev declara vineri ca cele 28 de state membre ale Uniunii Europene ar trebui sa puna presiune pe Moscova pentru gasirea unei solutii diplomatice la aceasta criza. "Rusia continua sa faca in asa fel incat aceasta situatie sa degenereze din cauza ca nu exista unitate 100% in cadrul UE. Uniunea Europeana are parghii reale impotriva Rusiei, insa unele tari membre ezita sa ia masuri", a afirmat oficialul ucrainean, scrie EUObserver.

"Dragii mei prieteni: Este timpul sa ne oprim sa ne gandim doar la interesele comerciale si energetice si sa asezam mai presus valorile europene. Aici este vorba despre pacea si stabilitatea in Europa - astazi este Ucraina, dar maine ar putea fi in alta parte ", a adaugat oficialul ucrainean.

Kostyantin Yeliseyev a facut aceste declaratii dupa intalnirea la nivel inalt SUA-Rusia de vineri de la Londra, incheiata fara nciunacord.

Statele membre au fost de acord sa impuna Rusiei sanctiuni precum restrictii de calatorie si inghetarea activelor unor oficiali rusi implicati in destabilizarea Ucrainei, inclusiv in interventia militara din Crimeea, insa o hotarare privind data intrarii in vigoare a unor astfel de masuri nu a fost luata. Surse diplomatice sustin ca UE a alcatuit draftul unei liste "negre" de aproximativ 100 de persoane ce ar urma sa fie sanctionate - oficiali rusi, politicieni, sefi de servicii secrete, lideri militari si oligarhi. Cotidianul german Bild a publicat sambata numele a 13 dintre demnitarii si oamenii de afaceri rusi inclusi pe lista neagra a persoanelor sanctionate de UE in contextul crizei din Ucraina. Printre acestia se numara Alexei Miller, seful companiei de gaz natural Gazprom, sau Igor Secin, liderul celei mai mari companii petroliere ruse Rosneft.

Cetatenii rusi cuprinsi pe lista persoanelor sanctionate de UE:

  • Sergei Shoigu (ministrul Apararii);
  • Alexander Bortnikov (seful serviciului secret FSB, ex-KGB);
  • Sergei Ivanov (seful de cabinet al lui Putin)
  • Dmitri Rogozin (vicepremier);
  • Nikolay Patrushev (seful Consiliului de securitate rus)
  • Serghei Glaziev (consilier al Kremlinului);
  • Vladislav Surkov (consilier al lui Putin, cunoscut sub numele de "cardinalul gri")
  • Alexey Pushkov (seful comisiei pentru afaceri externe din camera inferioara);
  • Alexei Miller Alexei Miller (presedintele Gazprom);
  • Igor Secin (unul dintre cei mai vechi prieteni ai lui Putin, care conduce acum compania petroliera Rosneft);
  • Dmitri Kiseliov (directorul general al agentiei Russia Today);
  • Alexandr Vikto (comandantul flotei ruse din Marea Neagra).
  • Vladimir Jirinovsky (parlamentar), care a vizitat Crimeea si a cerut alipirea ei de Rusia.

Joi, diplomatii europeni au demarat discutiile despre componenta listei negre, dar putini analisti cred ca acest lucru il va determina pe presedintele Rusiei, Vladimir Putin, sa renunte la actiunile din Crimeea. Deocamdata, draftul acestei liste este confidential, dar diplomatii consultati de EUobserver spun ca nu vor fi impuse sanctiuni impotriva lui Vladimir Putin sau a ministrului sau de externe Serghei Lavrov. In schimb, vor fi vizati apropiatii lui Vladimir Putin. Desi Bild a facut publica o parte din nume, lista integrala nu a fost inca anuntata.

Majoritatea tarilor UE, inclusiv Franta, Germania si Marea Britanie, ar intentiona sa impuna o lista neagra lunga cu ocazia reuniunii ministrilor de externe ai UE care are loc luni la Bruxelles.

Cancelarul german Angela Merkel a declarat vineri ca, in cazul in care Rusia se razbuna, tara sa poate absorbi socul. "Exista o relatie comerciala Germania-Rusia, dar nu intr-o asemenea masura incat aceasta sa aiba un impact asupra intregului angajament economic al Germaniei", a aratat Merkel.

In schimb, Cipru, Grecia, Portugalia si Spania vor mai putini oameni pe lista neagra si asteapta ca decizia sa fie luata dupa evenimentele de duminica.

"Unele tari vor sa mearga cat mai departe cu sanctiunile, in timp ce altele vor sa dea o sansa cat se poate de mare diplmatiei in aceasta criza. Daca se merge prea departe, riscam ca nimeni sa nu mai poata vorbi cu Rusia, deoarece Moscova ar inchide toate portile. Sa asteptam pana duminica si vedem dupa aceea ce reactie trebuie sa avem", a afirmat un diplomat spaniol.

  • Interesul strategic enorm al Rusiei in Crimeea

Cei aproximativ 1,8 milioane de locuitori ai Crimeei sunt asteptati duminica la referendum pentru a se pronunta pentru iesirea de sub jurisdictia Kievului, iar urmatorul pas l-ar reprezenta alipirea peninsulei la Rusia.

In Crimeea, Rusia are un interes strategic enorm, iar Flota Marii Negre a fortelor navale Rusesti avand baza la Sevastopol. Crimeea, precum si restul zonei de est a Ucrainei, este puternic pro-Rusia. Circa 60% din populatia sa este de etnie rusa, iar statutul provinciei este de Republica Autonoma in cadrul Ucrainei, cu Parlament si Constitutie proprii. In 2009, sondajele de opinie indicau ca aproape o treime din populatie dorea unirea cu Rusia. Crimeea a fost mereu un element - problema in relatiile Rusia-Ucraina, in scurta si zbuciumata istorie a statului ucrainean. Dupa caderea comunismului, Crimeea a ramas in componenta Ucrainei, insa, datorita populatiei predominant ruse si a intereselor strategice a Moscovei, a avut mereu un statut special.

Din 1997, Flota Marii Negre, un esalon operațional-strategic al Flotei Maritime Militare Ruse, a stabilit un acord cu autoritatile ucrainene sa poata folosi baza navala de la Sevastopo ca baza operationala in zona. Acest acord a fost prelungit de catre presedintele Ianukovici in 2012 cu inca 25 de ani.

Astfel, in conditiile in care Ucraina post-Euromaidan tinde sa se apropie din ce in ce mai tare de Uniunea Europeana, NATO si SUA, autoritatile de la Moscova au un interes strategic si militar enorm sa-si pastreze intacte operatiunile navale in Marea Neagra si Mediterana prin baza de la Sevastopol.

Flota Marii Negre si pozitia strategica in peninsula Crimeea au insemnat enorm pentru Rusia in conflictul armat cu Georgia si reprezinta un avantaj major al Moscovei pentru pastrarea controlului in zona Marii Negre. In linie dreapta, baza de la Sevastopol este la doar 390 de kilometri distanta de Constanta.

Operatiunile militare si pozitia strategica nu reprezinta singurul interes al Rusiei pentru Crimeea. Moscova are in vedere si motive de politica energetica dupa ce Ucraina a semnat in septembrie 2013 acorduri de concesionare pentru explorarea si exploatarea zacamintelor de gaze din Marea Neagra, un pas carei-ar reduce din dependenta energetica fata de Rusia.

In septembrie anul trecut, Ucraina a incheiat cu un consortiu format din Exxon Mobil, Shell, Petrom si compania de stat Nadra o intelegere prin care se reconfirma intentia de a incheia un acord de impartire a productiei pentru exploatarea unui perimetru gazeifer din Nord-vestul Marii Negre, un zacamant de gaze estimat la aproape 8-10 miliarde metri cubi.

Amintim ca regulatele "razboaie ale gazelor" dintre Rusia si Ucraina au condus la taierea gazelor in 2006 si 2009, perturbind exporturile de gaz rusesc spre UE.