Napoli, al treilea oras ca marime din Italia, risca sa intre in incetare de plati dupa ce o instanta de judecata a respins un plan de restructurare a datoriilor primariei, ajunse la aproximativ 1 miliard de euro, transmite Bloomberg, potrivit Mediafax.

"Napoli este, tehnic, in faliment. Daca auditorii nu se vor razgandi, Napoli nu va primi un imprumut cheie de la stat si, asemenea Detroitului, va deveni incapabil sa-si plateasca angajatii sau sa asigure servicii de baza pentru cetateni", a declarat pentru Bloomberg Riccardo Realfonzo, profesor de economie si fost consilier local pe afaceri economice in Napoli.

Tribunalul regional a decis ca planul de reducere a cheltuielilor bugetare si restructurare a datoriilor prezentat de primaria din Napoli este nerealist.

Un imprumut de 220 milioane euro, cu maturitatea la 10 ani, obtinut anul trecut de la guvernul central nu va face decat sa creasca datoriile orasului si sa reduca eficacitatea taierilor de cheltuieli, considera instanta. Guvernul a platit pana acum 58 milioane euro din imprumut.

Municipalitatea sustine ca nu va intra in incetare de plati. Primarul Luigi De Magistris a declarat ca va face recurs la decizia magistratilor. El a adaugat ca il va suna pe premierul Enrico Letta pentru a-i cere sfatul.

Decizia instantei regionale deschide calea pentru intrarea orasului cu 960.000 de locuitori in administrare speciala.

Intr-o situatie similara s-a aflat si Detroit, cel mai mare oras american intrat vreodata in faliment. In luna iulie a anului trecut, justitia a numit un administrator judiciar pentru Detroit, care acumulase datorii de 18 miliarde de dolari si nu mai putea asigura servicii de baza pentru cetateni, de la salubritate la politie si pompieri.

Costurile de finantare platite de guvernul italian au continuat sa scada in acest an, datorita increderii investitorilor ca criza datoriilor de stat din zona euro a fost depasita. Cu toate acestea, salvarea oraselor cu o situatie financiara delicata, precum Napoli sau Roma, ar putea depasi posibilitatile financiare ale guvernului central, care inregistreaza deja cea mai ridicata datorie publica din Europa ca procent din PIB, cu exceptia Greciei.

De hotararea curtii de apel depinde si soarta celor peste 20.000 de angajati ai primariei din Napoli, precum si a furnizorilor, a companiilor de transport si servicii publice.

Imprumutul obtinut anul trecut de la guvernul central si invalidat de instanta este conditionat de reducerea cheltuielilor publice ale orasului cu 700 milioane euro in perioada de maturitate de 10 ani. Primarul De Magistris a subliniat ca orasul si-a redus deja cheltuielile, anul trecut, cu 200 milioane de euro.

Reprezentantii guvernului central au precizat ca urmaresc situatia din Napoli si sunt increzatori ca vor fi gasite solutii pentru orasele care traverseaza dificultati financiare.

Consecintele intrarii primariei Napoli in incetare de plati s-ar putea propaga dincolo de oras. Mai multe banci straine, printre care Barclays, Deutsche Bank si UBS, au expuneri pe derivate financiare pe datoria orasului.

Economia Italiei a iesit din recesiune in trimestrul al treilea al anului trecut, dupa doi ani decontractie. A fost cea mai indelungata runda de recesiune incepand de la cel de-Al Doilea Razboi Mondial, si a patra din 2001.

Napoli si regiunile de sud ale Italiei sunt mai sarace decat restul tarii si au fost afectate mai dur de criza. Sistemul de transport public din oras a fost aproape paralizat anul trecut din cauza grevelor si accesului dificil la carburant auto. Napoli a traversat de asemenea in ultimii ani mai multe crize legate de salubritate, cu munti de gunoaie pe strazi. In 2008, autoritatile estimau la un moment dat ca pe strazile orasului zac 30.000 de tone de deseuri.

Produsul Intern Brut pe locuitor din Napoli reprezinta numai 65% din media nationala, iar economia ar putea fi incapabila sa faca fata unor noi cresteri ale taxelor si comisioanelor pentru serviciile municipalitatii.

Potrivit celor mai recente statistici, care dateaza din 2012, somajul din Napoli era de 22,6%, mai mult decat dublu fata de media nationala de la acel moment, de 10,7%.