Matematicianul britanic Alan Turing, care a jucat un rol decisiv in spargerea codurilor naziste, a primit gratierea regala marti, cu titlu postum, la peste 60 de ani dupa ce a fost condamnat pentru homosexualitate, scrie AFP. Considerat un "Einstein al matematicilor", acest pionier al informaticii, mort in 1954 la varsta de 41 de ani, a fost otravit cu cianura, fara ca teza general retinuta de sinucidere a sa sa fie vreodata dovedita.
El fusese condamnat cu doi ani inainte pentru "ultragiu adus bunelor moravuri" si fortat la castrare chimica din cauza homosexualitatii sale, ilegala in Marea Britanie pana in 1967.
In scurta sa existenta, Alan Turing a reusit sa puna bazele informaticii moderne si sa defineasca criteriile inteligentei artificiale, aflate in vigoare si astazi: faimosul "Cod Turing" care se fondeaza pe facultatea unei masini de a purta o conversatie.
Pentru marele public, cea mai mare realizare a sa a fost spargerea codurilor masinii Enigma utilizata de submarinele germane care patrulau in Atlanticul de Nord in cel de-al doilea Razboi Mondial.
O serie de istorici afirma ca aceasta sclipire de geniu a precipitat caderea lui Hitler, care altfel ar mai fi putut rezista unul sau doi ani.
Alan Turing a fost gratiat marti, la 59 de ani de la moartea sa, de catre regina Elisabeta a II-a, la propunerea ministrului Justitiei, Chris Grayling, care a evocat un "om exceptional cu un spirit stralucitor".
In ultimii ani, in Marea Britanie s-au intensificat campaniile pentru reablitarea lui Alan Turing, un excentric timid care purta masca de gaze pentru a evita rinita alergica atunci cand mergea cu bicicleta.
In 2012, anul centenarului nasterii lui Turing, 11 oameni de stiinta, printre care si Stephen Hawking, au cerut anularea condamnarii celui pe care il calificau drept "matematicianul cel mai stralucitor al epocii moderne".
10
4
