Presedintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat marti cresterea prezentei militare ruse in Arctica, dupa ce Canada a lansat o procedura pentru a-si extinde suveranitatea in regiune, scrie AFP.

"Cer acordarea unei atentii deosebite amplasarii de infrastructuri si unitati militare in Arctica", a declarat Putin, intr-o reuniune la ministerul Apararii, retransmisa de televiziunea publica.

"Rusia investeste din ce in ce mai mult in aceasta regiune de viitor si trebuie sa dispuna de toate parghiile pentru a asigura securitatea si apararea intereselor nationale", a adaugat presedintele.

Acesta a precizat ca este vorba de punerea in serviciu a aeroportului militar din Tiksi, in zona polara la nord de Iakutia (Siberia orientala) si efectuarea de lucrari la cel din Severomorsk, in marea Barents din nord-vestul Rusiei.

Canada a anuntat luni ca a depus un dosar in fata unei comisii specializate a ONU pentru a-si extinde suveranitatea asupra polului Nord geografic, sfidand Rusia, care si-a implantat deja drapelul in acest punct.

Canada vrea sa demonstreze ca "dorsala Lomonosov" constituie un avans al platoului continental canadian si revendica astfel Polul Nord, potrivit dosarului prezentat luni de guvern si depus vineri in fata unei comisii specializate a Natiunilor Unite.

Pe un varf din acest lant muntos submarin care traverseaza oceanul Arctic pe o lungime de 1.800 km, intre apele siberiene si insula canadiana Ellesmere, o misiune ruseasca a implantat in vara lui 2007, drapelul alb, albastru si rosu al Federatiei Ruse.

La acea vreme, aceasta operatiune foarte mediatizata a pus in evidenta suprematia ruseasca in Marele Nord (Ottawa nu dispune de niciun port in ape adanci la aceste latitudini si nici de spargatoare de gheata nucleare) si a starnit furia guvernului canadian.

Rusia si-a demonstrat fermitatea in apararea intereselor in Arctica in septembrie, cand a trimis un comando heliopurtat pentru a aresta membrii unui echipaj al unei nave Greenpeace, care incercau sa escaladeze una dintre platformele petroliere din marea Barents.

Cei 30 de membri ai echipajului, dintre care 26 straini, au fost initial acuzati de "piraterie", acuzatie schimbata ulterior in "huliganism", pentru care risca pana la 7 ani de inchisoare, fiind mentinuti in arest preventiv timp de doua luni si apoi pusi in libertate cu interdictia de a parasi teritoriul Rusiei.